CUVANT INAINTE

           

Acest Regulament a Jocului de Handba intra in vigoare la data de 1 August 2005.

Regulamentul de joc, Comentariile, Semnaizarile IHF, Explicatiile la regulile de joc si Regulamentul spatiului de schimb sunt toate parte integranta ae Regulamentului de joc.

Aceasta nu se aplica si pentru Indicatiile privind terenurile de joc si portile, care au fost incluse in cartea Regulamentului de joc pentru a veni in sprijinul celor care folosesc acest text.

 

Nota:

 

Pentru simplificare, prezentul regulament foloseste forma masculina a cuvintelor atunci cand face referire la jucatori, oficiai, arbitrii si ate persoane. Regulile se aplica totusi in mod ega, atat barbatilor cat si femeilor care participa la jocul de handba, exceptie facand regula pentru marimea mingii de joc (vezi Regula 3).

 

Cuprins

Regulamentul de joc, Semnaizarile,

Explicatiile si Regulamentul

spatiului de schimb

Cuvant inainte

Regulile jocului

  1 Terenul de joc

  2 Timpul de joc, Semnaul de sfarsit si Time-out

  3 Mingea

  4 Echipa, Inlocuirile, Echipamentul

  5 Portarul

  6 Spatiul de poarta

  7Jucarea mingii, Jocul pasiv

  8 Faulturile si comportarea nesportiva

  9 Marcarea unui gol

10 Aruncarea de incepere

11 Aruncarea de la margine

12 Aruncarea de la poarta

13 Aruncarea libera

14 Aruncarea de la 7-metri

      15 Instructiuni generae pentru executarea

            Aruncarilor (Aruncarea de incepere,

            Aruncarea de la margine, Aruncarea de la

            poarta, Aruncarea libera, si Aruncarea de

            la 7 metri)

16 Sanctiunile disciplinare

17 Arbitri

18 Cronometrorul si scorerul

Codul semnaizarilor

Explicatii la regulile de joc

Regulamentul spatiului de schimb

Ghid pentru Terenul de joc si Porti

 

Regulamentul de Joc

 

Regula 1.  Terenul de joc

 

1:1        Terenul de joc (vezi Figura 1) este un dreptunghi cu lungimea de 40 metri si latimea de 20 metri, si se compune din 2 spatii de poarta (vezi Regula1:4 si Regula 6) si o zona de joc. Liniile laturilor lungi sunt numite linii de margine iar liniile laturilor scurte sunt numite linii de poarta (intre barele portii) sau liniile exterioare portii (de ambele parti ae portii).

      In jurul terenului de joc trebuie sa existe o zona de siguranta, cu o latime de cel putin 1 metru de-a lungul liniilor de margine si 2 metri in spatele liniilor exterioare portii.

      Caracteristicile terenului de joc nu trebuiesc modificate in timpul jocului astfel incat una dintre echipe sa fie avantajata.

 

1:2        In centrul fiecarei linii exterioare a portii se gaseste o poarta (vezi Figurile 2a si 2b). Portile trebuie sa fie solid ancorate de podea sau de peretii din spatele lor. Portile au la interior o inatime de 2 metri si o latime de 3 metri.

      Barele verticae ae portii sunt unite de o bara orizontaa. Partea posterioara a barelor portii trebuie sa fie ainiata cu muchia posterioara a liniei de poarta. Barele verticae si bara transversaa trebuie sa fie patrate in sectiune, cu laturile de 8 cm. Pe cele 3 laturi care sunt vizibile dinspre terenul de joc, barele trebuie vopsite in 2 culori contrastante, care sa fie diferite si de culorile din jurul portii.

      Portile trebuie sa aiba o plasa, atasata in asa fel incat o minge o data intrata in poarta sa ramana acolo.

 

1:3        Toate liniile terenului fac parte integranta din spatiile pe care le delimiteaza.

Liniile de poarta vor avea 8 cm latime intre barele portilor (vezi Figura 2a), in timp ce toate celelate linii vor avea 5 cm latime.

      Liniile dintre doua suprafete adiacente pot fi inlocuite cu culori diferite intre suprafete adiacente ae podelei.

 

1:4        In fata fiecarei porti este un spatiu de poarta (vezi Regula 6). Spatiul de poarta este delimitat de o linie a spatiului de poarta (linia de 6 metri), care este trasata astfel:

      a) o linie de 3 metri lungime direct in fata portii; aceasta linie este paraela cu linia de poarta si la 6 metri distanta de aceasta (masurata de la muchia posteriora a liniei de poarta la muchia anterioara a liniei spatiului de poarta);

      b) doua sferturi de cerc, fiecare cu o raza de 6 metri (masurata de la coltul interior posterior a stapilor portii), care fac legatura intre linia de 3 metri lungime si linia exterioara a portii (vezi Figura 1 si 2a).

 

1:5        Linia de aruncare libera (linia de 9 metri) este o linie intrerupta, trasata la 3 metri in afara liniei spatiului de poarta. Atat segmentele de linie cat si spatiile dintre ele masoara 15 cm (vezi Figura 1).

 

1:6        Linia de 7 metri este o linie lunga de 1 metru, marcata in fata portii. Este paraela cu linia de poarta si aflata la 7 metri de aceasta (distanta) masurata de la muchia posterioara a liniei de poarta la muchia anterioara a liniei de 7 metri);(vezi Figura 1).

 1:7       Linia de restrictie (limitare) a portarului (linia de 4 metri) este o linie cu lungimea de 15 cm, marcata in fata portii. Este paraela cu linia de poarta si la 4 metri distanta de aceasta (masurata de la muchia posterioara a liniei de poarta la muchia anterioara a liniei de 4 metri); (vezi Figura 1).

 

1:8        Linia de centru uneste mijlocul liniilor de margine (vezi Figurile 1 si 3).

 

1:9        Linia de schimb (un segment din linia de margine) pentru fiecare echipa, se intinde de la linia de centru pana la un punct aflat la o distanta de 4.5 metri de aceasta. Acest punct a liniei de schimb este marcat de o linie paraela cu linia de centru si care se intinde pe o distanta de 15 cm inauntru liniei de margine si 15 cm in afara liniei de margine (inauntrul si in afara terenului de joc); (vezi Figurile 1 si 3).

Nota: Cerinte tehnice mai detaiate pentru terenul de joc si porti pot fi gasite in Ghidul pentru

Terenul de Joc si Porti

 

Figura 1: Terenul de joc

 

           

 

Figura 2°a

 

 

 

Figura 2 b

 

 

 

Figura 3: Linia si spatiul de schimb

Masa pentru cronometror si scorer si bancile pentru rezerve trebuie amplasate in asa fel incat scorerul / cronometrorul sa poata vedea linia de schimb. Masa trebuie amplasata mai aproape de linia de schimb decat sunt bancile dar la cel putin 50 cm in afara liniei de schimb.

 

Regula 2.  Timpul de joc, Semnaul de sfarsit a jocului si Time-Out

 

Timpul de joc

 2:1          Timpul norma de joc pentru toate echipele cu jucatori de peste 16 ani este de 2 reprize a 30 minute. Pauza dintre reprize este in mod norma de 10 minute.

      Timpul norma de joc pentru echipe de tineret este de 2 x 25 minute pentru grupa de varsta 12 - 16 ani si 2 x 20 minute pentru grupa de varsta 8-12 ani. In ambele cazuri pauza este, in mod norma, de 10 minute.

     

2:2        Daca rezultatul este ega la sfarsitul timpului regulamentar de joc si daca trebuie desemnat un castigator, echipele vor juca prelungiri, dupa o pauza de 5 minute. Timpul prelungirilor este de 2 reprize a 5 minute cu o pauza de 1 minut intre cele 2 reprize.

      Daca rezultatul este din nou ega la sfarsitul primei prelungiri se va juca inca o prelungire, dupa o pauza de 5 minute.

      Aceasta prelungire este tot de 2 reprize a 5 minute fiecare, cu o pauza de 1 minut intre cele 2 reprize.

      Daca rezultatul este tot nedecis, castigatorul trebuie stabilit in conformitate cu regulile stipulate in regulamentul competitiei respective. In cazul in care decizia este de a folosi departajarea prin aruncari de la 7m, ca modaitate de tie-break (stabilire rapida a invingatorului), vor fi respectate procedurile de mai jos.

 

Comentariu:

      In cazul in care aruncarea de la 7 metri este folosita ca modaitate de tie-break (stabilire rapida a unui castigator), atunci la aceste aruncari pot participa jucatorii care nu sunt eliminati, descaificati sau eliminati definitiv, la sfarsitul timpului de joc. Fiecare echipa nominaizeaza 5 jucatori. Acesti jucatori executa cate o aruncare aternativ cu jucatorii echipei adverse. Echipele nu sunt obligate sa anunte ordinea in care jucatorii desemnati executa aruncarile. Portarii pot fi nominaizati printre executanti. Jucatorii pot participa atat ca aruncatori, cat si ca portari.

      Arbitrii decid poarta la care se vor executa aruncarile. Prin tragere la sorti se va stabili echipa care va arunca prima sau ultima. Ordinea se inverseaza la seria a doua de aruncari, daca rezultatul este tot nedecis, dupa prima serie de cinci aruncari si aruncarile trebuie sa continue.

      Pentru a doua serie de aruncari, fiecare echipa va nominaiza din nou 5 jucatori. Toti sau doar cativa dintre  jucatorii nominaizati pot fi  aceiasi cu cei din prima serie. Nominaizarea a 5 jucatori va continua atata timp cat este necesar. Castigatoare va fi declarata  echipa care reaizeaza o diferenta de un gol, dupa acelasi numar de aruncari cu echipa adversa.

      Jucatorii pot fi descaificati, si nu mai pot executa ate aruncari de la 7 metri, in caz de comportare nesportiva repetata sau comportare nesportiva grosolana (16:13). In cazul in care aceasta descaificare priveste un jucator care a fost nominaizat dar nu a executat inca aruncarea, echipa in cauza trebuie sa nominaizeze un at jucator pentru a executa aruncarea.

 

Semnaul de sfarsit de joc

2:3        Timpul de joc incepe o data cu fluierul arbitrului pentru aruncarea de incepere. Timpul de joc se sfarseste o data cu semnaul automat, dat de cronometrul tabelei de marcaj sau de cronometror. Daca un astfel de semna nu este dat, arbitrul fluiera pentru a arata ca timpul de joc s-a terminat (17:9).

Comentariu:

      Daca nu exista tabela de marcaj cu cronometru cu semna automat de fina, cronometrorul va folosi un ceas de masa, sau un cronometru, si va semnaiza sfarsitul jocului cu un semna de fina (18:2, paragraful 2).

     

2:4        Abaterile si comportarile nesportive petrecute inainte sau simultan cu semnaul de sfarsit (a primei reprize sau a jocului, deasemenea in prelungiri) trebuiesc sanctionate chiar daca aruncarea libera rezultata (conform regulii 13 :1) sau aruncarea de la 7 m nu poate fi executata pana la semnaul de sfarsit de joc.

      Similar, aruncarea trebuie repetata, daca semnaul de fina (de repriza sau de joc, deasemenea in prelungiri) se aude exact in momentul in care aruncarea libera sau de la 7m este in curs de executare sau mingea este deja in aer.

      In ambele cazuri, arbitrii vor semnaiza sfarsitul jocului, numai dupa ce aruncarea libera sau de la 7m a fost executata (sau reexecutata) si rezultatul a fost stabilit.

 

2:5        Pentru aruncarile libere executate (sau reexecutate) conform Regulii 2:4, se vor aplica restrictii speciae, in ceea ce priveste pozitia jucatorilor si inlocuirea lor. Ca o exceptie de la schimbarea normaa de jucatori din Regula 4:4, numai echipa care va executa aruncarea  are dreptul sa inlocuiasca un singur jucator. Nerespectarea acestei prevederi, va fi penaizata conform Regulii 4:5, paragraful 1.

      In plus, toti jucatorii echipei care executa aruncarea trebuie sa fie pozitionati la cel putin 3 metri de locul de executie a aruncarii si in afara liniei de aruncare libera a adversarilor (13:7, 15:6; vezi deasemenea Explicatia 1).

      Pozitionarea jucatorilor din aparare este stabilita de Regula 13:8.

     

2:6        Jucatorii si oficiaii echipelor trebuie sanctionati persona pentru abaterile sau comportarile nesportive comise in timpul executarii unei aruncari libere sau de la 7 metri, in circumstantele descrise la Regula 2:4-5. O abatere comisa in timpul unei astfel de executari nu poate determina totusi o aruncare libera in directia opusa.

 

2:7        Daca arbitrii constata ca, cronometrorul a semnaizat prea devreme sfarsitul jocului (a primei reprize sau a jocului, si in prelungiri), ei trebuie sa retina jucatorii pe teren pentru a se juca timpul de joc ramas.

      Echipa care a fost in posesia mingii cand s-a auzit semnaul prematur de sfarsit a jocului va ramane in posesia mingii, atunci cand jocul va fi reluat. Daca mingea nu a fost in joc, jocul se va relua cu o aruncare corespunzatoare acelei situatii. Daca mingea a fost in joc, jocul se reia cu o aruncare libera conform Regulii 13:4a-b. Daca prima repriza a jocului (sau a prelungirilor) se incheie prea tarziu, a doua repriza a jocului (sau a prelungirilor) trebuie scurtata corespunzator. Daca a doua repriza a jocului (sau a prelungirilor) se termina prea tarziu, atunci arbitrii nu mai pot schimba nimic.

 

Time-Out

2:8        Se acorda obligatoriu Time-out cand:

      a) se dicteaza o eliminare de 2 minute, o descaificare sau o eliminare

          definitiva;

      b) se acorda un time-out de echipa;

      c) se aude fluierul cronometrorului sau a Delegatului Tehnic;

      d) sunt consultari intre arbitrii in conformitate cu Regula 17:7.

      Time-out se acorda in mod norma si in ate situatii, in functie de circumstante (vezi Explicatia Nr. 2).

      Abaterile comise in timpul unui time-out au aceleasi consecinte ca cele comise in timpul de joc (16:13, paragraful 1).

 

2:9        In principiu, arbitrii decid momentul intreruperii jocului si reluarea lui, in raport cu time-out-ul. Intreruperea timpului de joc trebuie indicata cronometrorului prin trei sunete scurte ae fluierului si prin Semnaizarea Nr. 16.

      In cazul unei intreruperi obligatorii a jocului prin time-out dictat de catre cronometror sau delegat (2:8b-c), cronometrorul este obligat sa opreasca imediat cronometrul, fara a astepta confirmarea arbitrilor.

      Dupa time-out jocul se reia intotdeauna cu fluierul arbitrului (15:5b).

 

Comentariu:

      Un semna sonor dat de cronometror-delegat opreste efectiv jocul. Chiar daca arbitrii (sau jucatorii) nu reaizeaza imediat ca jocul este intrerupt, orice actiune desfasurata dupa semnaul de intrerupere dat de la masa, este anulata. Aceasta inseamna ca marcarea unui gol, dupa semnaul de la masa va fi anulat. La fel, daca se acorda o aruncare (7m, aruncare libera, aruncare de incepere, aruncare de repunere sau o aruncare de la poarta), aceasta va fi anulata. Jocul va fi reluat din situatia in care se afla la momentul intreruperii lui, de catre decizia cronometrorului sau delegatului. (Trebuie sa se retina ca decizia tipica pentru o astfel de interventie este in cazul  time-out-ului de echipa sau a schimbarii gresite).

            Totusi, orice sanctiune disciplinara data de catre arbitri, in timpul scurs intre fluierul de la masa si momentul opririi jocului de catre arbitri, va fi vaabila. Aceasta se va aplica indiferent de modul de incacare a regulamentului si de severitatea sanctiunii.

 

2:10      Fiecare echipa are dreptul sa beneficieze de un time-out de echipa de 1 minut in fiecare repriza a timpului norma de joc, dar nu in prelungiri (Explicatia Nr. 3).

 

Regula 3.  Mingea

 

3:1        Mingea este confectionata din piele sau materia sintetic. Mingea trebuie sa fie sferica. Suprafata mingii nu trebuie sa fie straucitoare sau aunecoasa (17:3).

 

3:2        Dimensiunile (circumferinta si greutatea) mingilor folosite la diferitele categorii de echipe sunt urmatoarele:

      -     58-60 cm si 425-475 g (Marimea IHF 3) pentru echipele masculine si tineret masculin (peste 16 ani);

      -     54-56 cm si 325-375 g (Marimea IHF 2) pentru echipele feminine, tineret feminin (peste 14 ani) si tineret masculin (12 - 16 ani);

      -     50-52 cm si 290-330 g (Marimea IHF 1) pentru tineret feminin (8 - 14 ani) si tineret masculin (8 - 12 ani).

 

Comentariu:

      Cerintele tehnice pentru mingile ce trebuie folosite in toate jocurile internationae oficiae sunt cuprinse in IHF Bal Regulations (Regulile IHF pentru minge).

      Marimea si greutatea mingilor folosite pentru Mini-Handbal nu sunt reglementate de regulamentul de joc.

 

3:3        La fiecare joc, trebuie sa fie disponibile minimum 2 mingii. Mingea de rezerva trebuie sa fie disponibila la masa cronometrorului in timpul jocului. Mingile trebuie sa indeplineasca cerintele mentionate la Regulile 3:1-2.

 

3:4        Arbitrii decid cand sa foloseasca mingea de rezerva. In astfel de cazuri, arbitrii trebuie sa puna in joc, imediat, mingea de rezerva pentru a reduce intreruperile si a evita time-out.

 

 

Regula 4.  Echipa, Schimbarile de jucatori, Echipamentul

 

Echipa

4:1        O echipa este formata din pana la 14 jucatori.

      Pe terenul de joc nu este permis sa se gaseasca mai mult de 7 jucatori dintr-o echipa in acelasi timp. Ceilati jucatori (jucatorii ramasi) sunt jucatori de rezerva.

      In orice moment a jocului, echipa trebuie sa aiba unul dintre jucatorii de pe teren desemnat ca portar. Un jucator care este recunoscut ca portar poate deveni jucator de camp in orice moment. In mod similar, un jucator de camp poate deveni portar in orice moment (vezi, totusi, Regulile 4:4 si 4:7).

      La inceputul jocului o echipa trebuie sa aiba pe terenul de joc cel putin 5 jucatori. Numarul jucatorilor unei echipe poate creste pana la 14 oricand in timpul jocului, inclusiv a prelungirilor.

Jocul poate continua, chiar daca o echipa isi reduce efectivul la mai putin de 5 jucatori pe teren. Arbitrii trebuie sa hotarasca cand jocul trebuie intrerupt definitiv (17:12).

 

4:2        In timpul jocului o echipa poate avea maximum 4 oficiai de echipa. Acesti oficiai de echipa nu pot fi inlocuiti in timpul jocului. Unul dintre oficiai trebuie desemnat ca -responsabil oficia de echipa.- Numai acest oficia are permisiunea sa se adreseze cronometrorului / scorerului si posibil arbitrilor (vezi, totusi, Explicatia nr. 3: -Time-out de echipa-).

      In genera unui oficia de echipa nu i se permite sa intre pe teren in timpul jocului. Incacarea acestei reguli trebuie sanctionata ca o comportare nesportiva (vezi Regulile 8:4, 16:1c, 16:3d si16:6a). Jocul este reluat cu aruncare libera pentru adversari (13:1a-b; vezi, totusi, Explicatia Nr. 9).

            Responsabilul oficia de echipa trebuie sa se asigure ca, odata inceput jocul, nici o ata persoana, in afara oficiailor inregistrati (maximum 4) si a jucatorilor cu drept de participare la joc (vezi 4;3) nu este prezenta in spatiul de schimb. Nerespectarea acestei reguli va duce la sanctionarea progresiva a responasabilului oficia de echipa (16:1c, 16:3d, si 16:6a).

     

4 :3 Un jucator sau un oficia de echipa are drept de participare la joc daca este prezent la inceputul jocului si este inscris in raportul de joc. Jucatorii si oficiaii care ajung la teren dupa inceperea jocului trebuie sa obtina dreptul de participare la joc de la cronometror / scorer si trebuie inscrisi in raportul de joc.

      Un jucator cu drept de participare la joc poate, in principiu, sa intre pe teren, peste propria linie de schimb, in orice moment (vezi, totusi, Regulile 4 :4 si 4 :6).

      Responsabilul oficia de echipa, trebuie sa se asigure ca doar jucatorii cu drept de participare la joc intra in teren. Nerespectarea acestei reguli va fi sanctionata cu comportare nesportiva a Responsabilului oficia de echipa (13 :1a-b, 16 :1c, 16 :3d si 16:6a; vezi Explicatia nr. 9).

 

Schimbarile (Inlocuirea) jucatorilor

4:4        Jucatorii de rezerva pot intra in joc, in orice moment si repetat, (vezi totusi Regula 4:5), fara a anunta cronometrorul / scorerul, imediat ce jucatorii pe care ii inlocuiesc au parasit terenul (4;5).

      Jucatorii vor parasi terenul de joc si vor intra pe terenul de joc peste propria linie de schimb (4:5). Aceste cerinte se aplica si la inlocuirea portarilor (vezi deasemenea 4:7 si 14:10).

      Regulile de schimbare a jucatorilor se aplica si in timpul unui -time-out- (exceptie in timpul unui -time-out de echipa-).

Comentariu:

      Scopul conceptului de -linie de schimb- este de a asigura o schimbare de jucatori corecta si ordonata. Conceptul nu este folosit ca motiv de sanctionare in ate situatii, in care jucatorul face un pas in afara liniei laterae sau de poarta, fara intentia de a-si crea un avantaj prin aceasta (ex.: sa ia apa sau un prosop de pe banca, chiar dincolo de linia de schimb, sau sa paraseasca terenul intr-o maniera sportiva, cand a primit o eliminare si traverseaza linia de margine spre propria banca chiar dincolo de linia de 15 cm). Folosirea neregulamentara si tactica a zonei din afara terenului este  este stipulata separat in Regula 7:10.

 

4:5        O schimbare gresita trebuie penaizata cu o eliminare de 2 minute pentru jucatorul vinovat. Daca pentru schimbarea gresita sunt vinovati mai multi jucatori ai aceleiasi echipe in aceeasi situatie, numai primul jucator care a comis abaterea trebuie penaizat.

      Jocul se reia cu o aruncare libera pentru echipa adversa (13:1a-b; vezi, totusi, Explicatia Nr. 9).

 

4:6        Daca un jucator suplimentar intra pe teren, fara a face o schimbare, sau daca un jucator de rezerva intervine neregulamentar in joc din spatiul de schimb, acesta trebuie eliminat pe timp de 2 minute. De aceea efectivul echipei trebuie redus cu un jucator din teren pentru urmatoarele 2 minute (in afara de faptul ca jucatorul suplimentar trebuie sa paraseasca terenul de joc).

      Daca un jucator eliminat pe 2 minute intra pe teren, in timpul celor 2 minute de eliminare, trebuie sanctionat cu o noua eliminare de 2 minute. Aceasta eliminare trebuie sa inceapa imediat, astfel ca efectivul echipei trebuie redus cu inca un jucator pentru diferenta de timp, ramasa neefectuata, de la prima eliminare.

      In ambele cazuri jocul se reia cu aruncare libera pentru echipa adversa (13:1a-b; vezi, totusi, Explicatia Nr. 9).

 

Echipamentul

4:7        Toti jucatorii de camp ai unei echipe trebuie sa poarte echipament uniform. Combinatiile de culori si designul echipamentului celor 2 echipe trebuie sa fie clar diferit.

Toti jucatorii folositi de o echipa ca portari vor avea obligatoriu aceiasi culoare a echipamentului, dar diferita de a jucatorilor de camp ai ambelor echipe si a portarilor echipei adverse (17:3).

 

4:8        Jucatorii trebuie sa poarte pe echipament numere de minimum 20 cm inatime pe spatele tricoului si de minimum 10 cm pe fata tricoului. Numerele folosite trebuie sa fie de la 1 la 20. Un jucator care este folosit ca portar si jucator de camp va avea obligatoriu acelasi numar in ambele situatii.

      Culoarea numerelor trebuie sa contrasteze clar cu culoarea si designul tricoului.

 

4:9        Jucatorii trebuie sa poarte pantofi de sport.

      Nu se permite purtarea obiectelor care pot fi periculoase pentru jucatori. Acestea includ, de exemplu, casti de protectie pentru cap, masti pentru fata, bratari, ceasuri, inele, piercing-uri vizibile, medaioane sau lantisoare, cercei, ochelari fara banda de siguranta sau cu rama solida, sau orice ate obiecte care pot fi periculoase (17:3). Inelele plate, cerceii mici si piercieng-uri vizibile, sunt permise numai acoperite si numai in conditiile in care nu creaza pericol pentru ceilati jucatori. Benzile pentru cap se permit atata timp cat sunt confectionate din materiae elastice moi.

      Jucatorii care nu respecta aceste cerinte nu vor putea lua parte la joc pana cand nu au corectat neregularitatile.

 

4:10      Daca un jucator sangereaza sau are sange pe corp sau echipament, acesta trebuie sa paraseasca voluntar si imediat terenul (printr-o inlocuire normaa de jucator), pentru a i se opri sangerarea, a i se acoperi rana si a i se curata corpul si echipamentul. Jucatorul nu trebuie sa revina pe teren pana nu a rezolvat problemele de mai sus.

      Un jucator care nu urmeaza instructiunile arbitrilor in legatura cu acest aspect este considerat vinovat de comportare nesportiva (8:4, 16:1c si 16:3c).

 

4:11      In cazul unei accidentari, arbitrii pot permite (prin Semnaizarile Nr.16 si 17), pentru 2 dintre persoanele care au drept de participare la joc (vezi 4:3) sa intre pe teren in timpul -time-out--ului, cu scopul strict de a ajuta jucatorul accidentat din propria echipa.

Daca dupa intrarea in teren a celor 2 persoane, mai intra atele, acestea vor fi sanctionate ca intrate neregulamentar in teren, in cazul unui jucator conform Regulilor 4:6 si 16:3a, si in cazul unui oficia, conform  Regulilor 4:2, 16:1c, 16:3d si 16:6a. O persoana careia I s-a permis sa  intre pe teren, si care in loc sa ajute jucatorul accidentat, da indicatii propriilor jucatori, se apropie de jucatorii adversi sau arbitri, etc., va fi considerata vinovata de comportare nesportiva (16:1c, 16:3c-d si 16:6a).

     

 

Regula 5.  Portarul

 

Portarul are dreptul:

5:1        Sa atinga mingea cu orice parte a corpului, in timpul actiunii de aparare, in interiorul spatiului de poarta;

 

5:2        Sa se deplaseze cu mingea, in spatiul de poarta, fara sa se supuna restrictiilor aplicate jucatorilor de camp (Regulile 7:2-4, 7:7); portarul nu are totusi dreptul sa intarzie executarea aruncarii de la poarta (Regulile 6:4-5, 12:2 si 15:5b);

 

5:3        Sa paraseasca spatiul de poarta, fara minge si sa participe la joc in campul de joc; cand procedeaza astfel, portarul trebuie sa respecte regulile care se aplica jucatorilor de camp, in campul de joc.

      Se considera ca portarul a parasit spatiul de poarta, imediat ce orice parte a corpului sau atinge podeaua, in afara spatiului de poarta;

 

5:4        Sa paraseasca spatiul de poarta cu mingea si sa o joace in continuare in campul de joc, daca nu a avut mingea sub control.

 

Portarul nu are dreptul:

5:5        Sa puna in pericol adversarul in timpul actiunii de aparare (8:2, 8:5);

 

5:6        Sa paraseasca spatiul de poarta avand mingea sub control; aceasta conduce la aruncare libera (conform 6:1,13:1a si 15:7, paragraful 3) daca arbitrul a fluierat executarea aruncarii de la poarta; in celelate situatii se acorda simpla repetare a aruncarii de la poarta (15:7, paragraful 2); vezi  totusi, interpretarea avantajului la Regula 15:7, daca portarul a pierdut mingea in afara suprafetei de poarta, dupa ce a depasit linia de poarta cu mingea sub control.

 

5:7        Sa atinga mingea care sta sau se rostogoleste pe sol, in afara spatiului de poarta, atunci cand el se gaseste in spatiul de poarta (6:1, 13:1a);

 

5:8        Sa aduca mingea in spatiu de poarta, cand aceasta sta sau se rostogoleste pe sol, in campul de joc (6:1, 13:1a); 

5:9        Sa revina in spatiul de poarta, cu mingea sub control (6:1, 13:1a);

 

5:10      Sa atinga, cu laba piciorului sau cu orice parte a piciorului de la genunchi in jos, in spatiul de poarta, mingea care sta sau se rostogoleste pe sol in directia campului de joc (13:1a);

 

5:11      Sa depaseasca linia de limitare a portarului (linia de la 4 metri) sau

prelungirea ei imaginara, in ambele parti, inainte ca mingea sa paraseasca mana adversarului care executa aruncarea de la 7 metri (14:9).

 

Comentariu:

      Atata timp cat portarul tine un picior pe sol, pe sau in spatele liniei de limitare (linia de 4 metri), are voie sa depaseasca, in aer, linia, cu celaat picior sau cu orice parte a corpului.

 

 

Regula 6.  Spatiul de poarta

 

6:1        In spatiul de poarta are dreptul sa intre numai portarul (vezi, totusi, 6:3).

      Se considera ca un jucator a patruns in spatiul de poarta, atunci cand atinge spatiul de poarta, inclusiv linia spatiului de poarta, cu orice parte a corpului.

 

6:2        Daca un jucator de camp patrunde in spatiul de poarta, deciziile vor fi:

      a)   aruncare de la poarta, cand un jucator a echipei aflate in atac, intra in spatiul de poarta cu mingea sub control sau intra fara minge, dar isi creaza prin aceasta un avantaj (12:1);

      b)   aruncare libera, cand un jucator a echipei aflate in aparare intra in spatiul de poarta si isi creaza un avantaj prin aceasta, dar nu impiedica o sansa clara de gol (13:1b; vezi, totusi, 5:1);

      c)   aruncare de la 7 metri, cand un jucator a echipei aflate in aparare, intra in spatiul de poarta si astfel impiedica o sansa clara de gol (14:1a).

     

6:3        Patrunderea in spatiul de poarta nu se sanctioneaza cand:

      a)   un jucator intra in spatiul de poarta dupa ce a jucat mingea atata timp cat acest lucru nu creaza un dezavantaj pentru adversari;

      b)   un jucator intra in spatiul de poarta  fara minge si nu castiga un avantaj din aceasta;

 

6:4        Mingea este considerata -afara din joc- cand portarul o are sub control, in spatiul de poarta (12:1). Mingea trebuie repusa in joc printr-o aruncare de la poarta (12:2).

 

6:5        Daca mingea sta sau se rostogoleste pe sol, in spatiul de poarta, se considera a fi in posesia echipei portarului (vezi, totusi,  situatiile speciae de la 6:7b-d). Portarul executa o aruncare de la poarta, conform Regulilor 6:4 si 12:1. Inainte de a fi ridicata de catre portar, mingea se considera -in joc- dar nu trebuie sa fie atinsa de nici un jucator de camp a ambelor echipe. O incacare a acestei reguli de catre un coechipier a portarului, determina o aruncare libera pentru adversari (13:1a). Incacarea acestei reguli de catre un jucator a echipei adverse portarului, determina o aruncare de la poarta (12:1). Este permisa atingerea mingii aflate in aer in spatiul de poarta.

     

6:6        Jocul continua (prin aruncare de la poarta, conform regulii 6:4-5) daca un jucator a echipei aflate in aparare atinge mingea in timpul actiunii de aparare si mingea este prinsa de portar sau se opreste in spatiul de poarta.

 

6:7        Daca un jucator joaca mingea spre propriul spatiu de poarta, deciziile vor fi dupa cum urmeaza:

      a)   gol, daca mingea intra in poarta;

      b)   aruncare libera, daca mingea se opreste in spatiul de poarta, sau daca portarul atinge mingea si aceasta nu intra in poarta (13:1a-b);

      c)   aruncare de la margine, daca mingea trece peste linia de poarta, in afara portii (11:1);

      d)   jocul continua, daca mingea traverseaza spatiul de poarta si ajunge inapoi in campul de joc, fara a fi atinsa de portar.

 

6:8        O minge care revine din spatiul de poarta in campul de joc, ramane in joc.

 

 

Regula 7.  Jucarea mingii, Jocul pasiv

Jucarea mingii

Se permite:

7:1        aruncarea, prinderea, oprirea, impingerea sau lovirea mingii, prin folosirea mainilor (deschise sau inchise), bratelor, capului, toracelui, coapselor si genunchilor;

 

7:2        tinerea mingii pentru maximum 3 secunde, chiar cand jucatorul este intins pe sol (13:1a);

 

7:3        sa se faca maximum 3 pasi cu mingea (13:1a); un pas se considera facut cand:

      a)   un jucator care sta cu ambele picioare pe sol, ridica un picior si-l pune inapoi pe sol, sau misca un picior dintr-un loc in atul;

      b)   un jucator atinge solul numai cu un picior, prinde mingea si atinge solul cu celaat picior;

      c)   un jucator, dupa o saritura, atinge solul numai cu un picior, apoi sare pe acelasi picior sau atinge solul cu celaat picior;

      d)   un jucator, dupa un sat, atinge solul simultan cu ambele picioare, si apoi ridica un picior si-l pune inapoi pe sol sau misca un picior dintr-un loc in atul.

 

Comentariu:

Se considera ca s-a facut un singur pas, daca un picior este mutat dintr-un loc in atul, iar celaat picior este tarat langa primul picior.

 

7:4        in timp ce se sta pe loc sau se aearga:

      a)   sa  bata mingea o data si sa se prinda din nou cu o mana sau cu amandoua;

      b)   sa bata mingea repetat cu o mana (dribling), si apoi sa o prinda sau sa o ridice cu o mana sau cu amandoua;

c) sa rostogoleasca mingea pe podea, in mod repetat, cu o mana, si apoi sa o prinda sau sa o ridice cu o mana sau cu ambele.

            Imediat ce mingea a fost jucata astfel si este tinuta intr-o mana sau cu amandoua aceasta trebuie jucata in timp de maximum 3 secunde sau dupa nu mai mult de 3 pasi (13:1a).

            Driblingul se considera inceput cand jucatorul atinge mingea cu orice parte a corpului si o dirijeaza spre podea.

            Dupa ce mingea atinge un at jucator sau poarta, jucatorul are voie s-o atinga sau s-o dribleze si s-o prinda din nou (vezi totusi 14:6).

 

7:5        sa se treaca mingea dintr-o mana in ceaata.

 

7:6        sa joace mingea in genunchi, sezand sau intins pe podea; aceasta inseamna ca se poate executa o aruncare (de ex. o aruncare libera) dintr-o astfel de pozitie, daca se respecta Regula 15:1, incluzand cerinta ca jucatorul sa aiba o parte a unui picior (a labei piciorului) in contact cu suprafata de joc.

 

Nu se permite sa:

7:7        se atinga mingea mai mult decat o singura data, daca aceasta nu a atins intre timp podeaua, at jucator, sau poarta (13:1a), dupa ce mingea a fost sub control; totusi, atingerea mingii de mai multe ori nu se penaizeaza, daca jucatorul o -babaie- sau o scapa de sub control in incercarea de a o prinde sau a o opri.

 7:8 se atinga mingea cu orice parte a piciorului de la genunchi in jos, cu exceptia cazului cand mingea a fost aruncata in jucator de catre un adversar (13:1a-b);

 

7:9        Jocul continua daca mingea atinge arbitrul pe terenul de joc.

 

7:10      Daca un jucator aflat in posesia mingii, paraseste cu unul sau cu ambele picioare terenul de joc (chiar daca mingea este in suprafata de joc), cu intentia de a ocoli un adversar, se va acorda aruncare libera pentru echipa adversa (13:1a).

            Daca un jucator a echipei aflate in posesia mingii se pozitioneaza in afara terenului de joc fara minge, arbitrii vor indica jucatorului ca trebuie sa intre in teren. Daca jucatorul nu se conformeaza sau actiunea se repeta de aceeasi echipa se va acorda aruncare libera pentru echipa adversa (13:1a), fara ata avertizare. Aceste actiuni nu vor fi insotite de sanctiuni disciplinare conform Regulilor 8 si 16.

Jocul pasiv

7:11      Nu este permis sa se tina mingea in posesia echipei fara a efectua o actiune evidenta de a ataca sau a arunca la poarta .

Similar, nu este permis sa se intarzie repetat executarea aruncarilor de incepere, libere, de la margine, sau de la poarta, pentru propria echipa (vezi Explicatia 4) Acest lucru este privit ca joc pasiv care trebuie penaizat cu aruncare libera impotriva echipei care se afla in posesia mingii, daca aceasta tendinta nu dispare (13:1a).

      Aruncarea libera se executa din locul in care se afla mingea, cand jocul a fost intrerupt.

 

7:12      Cand se recunoaste o tendinta de joc pasiv, trebuie aratat semnaul de preavertizare (Semnaizarea Nr. 18). Acest lucru da posibilitatea echipei aflata in posesia mingii sa schimbe modul de atac, pentru a evita pierderea posesiei mingii. Daca modul de atac nu se schimba dupa semnaul de preavertizare, sau nu se arunca la poarta, atunci se dicteaza aruncare libera impotriva echipei aflate in posesia mingii (vezi Explicatia Nr. 4).

      In anumite situatii arbitrul poate acorda aruncare libera impotriva echipei aflate in posesia mingii fara nici o presemnaizare, de exemplu cand un jucator intentionat nu foloseste o sansa clara de gol.

 

Regula 8.  Faulturile si Comportarea nesportiva

 

Se permite:

8:1        a)    sa se foloseasca bratele sau mainile pentru a bloca sau a castiga posesia mingii;

            b)    sa se foloseasca mana (pama) deschisa, din orice directie, pentru a indeparta mingea de adversar;

            c)    sa se foloseasca corpul pentru a bloca un adversar, chiar daca acesta nu este in posesia mingii;

            d)    sa aiba contact corpora cu un adversar, cand il intampina, cu bratele indoite, si sa mentina acest contact pentru a controla si urmari adversarul.

 

Nu se permite:

8:2        a)    sa se smulga sau sa se loveasca mingea care se gaseste in mainile unui adversar;

            b)    sa se blocheze sau se sa impinga un adversar cu bratele, mainile sau picioarele;

            c)    sa se impiedice sau sa tina (de corp sau echipament), sa se impinga, sa fuga sau sa sara intr-un adversar;

            d)    sa se puna in pericol un adversar (cu sau fara minge).

 

8:3        Nerespectarea regulii 8.2, poate sa apara in timpul luptei pentru minge; totusi, nerespectarea acestei reguli, trebuie sanctionata progresiv, atunci cand actiunea este in principa sau exclusiv indreptata impotriva adversarului si nu a mingii. Aceasta inseama ca pe linga o aruncare libera sau o aruncare de la 7 metri este deasemenea nevoie si de o sanctiune disciplinara, incepand cu avertisment (16:1b), urmata de cresterea severitatii sanctiunilor, cum ar fi eliminarile (16:3b) si descaificarile (16:6f).

(Comportarile nesportive trebuie deasemenea sanctionate progresiv, conform 16:1c, 16:3c si 16:6f).

      Cum s-a aratat la regula 16:3 Comentariu, arbitrii au dreptul sa determine ca o anumita nerespectare a regulamentului impune o eliminare directa de 2 minute, chiar daca jucatorul nu a fost avertizat in preaabil.  

 

8:4        Manifestarile fizice sau verbae care sunt incompatibile cu spiritul sportiv sunt considerate ca fiind comportari nesportive. (De exemplu, vezi Explicatia Nr.5). Aceasta se aplica atat jucatorilor cat si oficiailor de echipa, pe sau in afara terenului de joc.

      Sanctionarea progresiva se aplica deasemenea in caz de comportare nesportiva (16:1c, 16:3c-d si 16:6a).

 

8:5        Un jucator care pune in pericol sanatatea unui adversar atunci cand il ataca, va fi descaificat (16:6b), in specia daca:

      a)   loveste sau trage inapoi, din latera sau din spate, bratul de aruncare a jucatorului care este in curs de a arunca sau a pasa mingea;

      b)   face orice actiune din care rezulta lovirea adversarului la cap sau la gat;

      c)   intentionat loveste corpul unui adversar cu piciorul sau genunchiul sau in orice at mod; aceasta include si piedica;

      d)   impinge un adversar care aearga sau sare, sau il ataca in asa fel incat adversarul isi pierde controlul corpora; aceasta se aplica si cand portarul isi paraseste spatiul de poarta in timpul unui contraatac a adversarilor;

      e)   loveste un aparator in cap executand o aruncare libera direct la poarta, daca aparatorul nu s-a miscat; sau similar, loveste portarul in cap la o aruncare de la 7 metri, daca portarul nu s-a miscat.

 

Comentariu:

            Chiar un fault cu un foarte mic impact fizic, poate fi foarte periculos si sa aiba potentia consecinte foarte grave, daca momentul faultului este cand adversarul este lipsit de aparare sau luat pe nepregatite. Riscul jucatorului atacat trebuie sa conduca spre apropierea de o decizie de descaificare si nu aprecierea contactului corpora ca minor.  

 

8:6        Comportarea nesportiva grosolana a unui jucator sau oficia de echipa, pe sau in afara terenului de joc, (vezi Explicatia Nr. 6), va fi sanctionata cu descaificare (16:6c).

 

8:7        Un jucator vinovat de violenta in timpul de joc va fi eliminat definitiv (16:9-11). Violenta in afara timpului de joc (vezi 16:13) determina descaificarea (16:6d; 16:14b). Un oficia vinovat de violenta va fi descaificat (16:6e).

 

Comentariu:

Violenta este, in spiritul acestei reguli, definita ca un atac in forta si deliberat impotriva corpului unei ate persoane (jucator, arbitru, cronometror / scorer, oficiai de echipa, delegat, spectator etc.)

Cu ate cuvinte, nu este o actiune simpla, reflexa sau un rezultat a unor procedee neglijente si excesive. Scuiparea unei ate persoane este in mod specific considerata ca violenta.

 

8:8        Incacarea regulilor 8:2-7 determina o aruncare de la 7 metri pentru adversari (14:1), daca incacarea a produs, direct sau indirect, intreruperea unei sanse clare de gol pentru adversari.

      In celelate cazuri incacarea determina o aruncare libera pentru adversari (vezi Regulile 13:1a-b, dar vezi si 13:2 si 13:3).

 

Regula 9.  Marcarea unui gol

 

9:1        Un gol este marcat cand intreaga circumferinta a mingii a trecut intreaga latime a liniei de poarta (vezi Figura 4), daca nu s-a produs nici o abatere de catre aruncator sau coechipieri inainte sau in timpul aruncarii. Arbitrul de poarta confirma cu 2 semnae scurte din fluier si cu Semnaizarea Nr. 12 ca golul a fost marcat.

      Un gol trebuie acordat chiar daca s-a produs o abatere de la regulament de catre aparatori, dar totusi mingea intra in poarta.

      Un gol nu poate fi acordat, daca unul dintre arbitrii sau cronometrorul a intrerupt jocul inainte ca mingea sa intre in poarta.

      Un gol trebuie acordat adversarilor daca un jucator inscrie un gol in proprie poarta, in afara cazului in care un portar executa aruncarea de la poarta (12:2, paragraful 2).

 

Comentariu:

Un gol va fi acordat, daca mingea este impiedicata sa intre in poarta de cineva sau ceva care nu participa la joc (spectatori etc.), si arbitrii sunt convinsi ca mingea, fara interventia respectiva, ar fi intrat in poarta.

 

9:2        Un gol acordat nu mai poate fi anulat dupa fluierul pentru executarea aruncarii de incepere, dupa gol (vezi totusi Regula 2:9 Comentariu).

      Arbitrii trebuie sa arate clar (fara aruncare de incepere) ca ei au acordat golul, daca semnaul de sfarsit a unei reprize suna imediat ce golul a fost inscris si inainte ca aruncarea de incepere sa poata fi executata.

 

Comentariu:

Un gol trebuie trecut pe tabela de marcaj imediat ce a fost acordat de arbitrii.

 

9:3        Echipa care a marcat mai multe goluri decat adversarul este castigatoare. Un joc este ega daca amandoua echipele au marcat acelasi numar de goluri sau nu s-au marcat goluri deloc (vezi Regula 2:2).

 

Figura 4: Marcarea unui gol

 

 

 

Regula 10.  Aruncarea de incepere

 

10:1      La inceputul jocului, aruncarea de incepere a jocului se executa de catre echipa care a castigat la aruncarea monedei si a aes sa aibe mingea in posesie. Adversarii au atunci dreptul sa-si aeaga terenul.

      aternativ, daca echipa care a castigat la aruncarea monedei aege terenul, atunci adversarii executa aruncarea de incepere.

      Echipele schimba terenurile in a doua repriza. Aruncarea de incepere in cea de-a doua repriza va fi executata de catre echipa care nu a executat aceasta aruncare in prima repriza.

      Pentru fiecare dintre prelungiri se procedeaza din nou la aegeri (aruncarea monedei) si toate cele mentionate la Regula 10:1 se aplica si pentru prelungiri.

 

10:2      Dupa inscrierea unui gol, jocul se reia cu o aruncare de incepere executata de catre echipa care a primit golul (vezi, totusi, Regula 9:2, paragraful 2).

 

10:3       Aruncarea de incepere se executa in orice directie, de la centrul terenului (cu o toleranta lateraa de aproximativ 1,5 metri). Aruncarea este precedata de un semna sonor dat prin fluier, si trebuie executata in timp de 3 secunde (13:1a, 15:7 paragraful 3). Jucatorul care executa aruncarea de incepere trebuie sa se pozitioneze cu cel putin un picior pe linia de centru, iar celaat picior pe linie sau inapoia liniei (15:6), si sa ramana in aceasta pozitie pana cand mingea a parasit mana sa (13:1a, 15:7 paragraful 3) (vezi deasemenea Explicatia 7).

            Coechipierii sai nu au voie sa treaca linia de centru inaintea semnaului fluierului (15:6).

 

10:4      Pentru aruncarea de incepere de la inceputul fiecarei reprize (inclusiv a prelungirilor), toti jucatorii trebuie sa se gaseasca in propria jumatate de teren.

      Totusi, pentru aruncarea de incepere de dupa marcarea unui gol, adversarii celui care executa aruncarea de incepere pot fi in ambele jumatati de teren.

      In ambele cazuri, adversarii trebuie sa fie la cel putin 3 metri de executantul aruncarii (15:4, 15:9, Explicatia 5:2b).

 

Regula 11.  Aruncarea de la margine

 

11:1      O aruncare de la margine se acorda cand mingea a trecut in totaitate linia de margine, sau cand un jucator de camp a echipei in aparare a fost ultimul care a atins mingea inainte ca aceasta sa iasa in afara terenului peste linia exterioara a propriei porti. Se acorda deasemenea cand mingea atinge tavanul sau at obiect aflat deasupra terenului de joc.

 

11:2      Aruncarea de la margine se executa fara semnaul prin fluier dat de arbitrii (vezi, totusi, 15:5b), de catre adversarii echipei a carui jucator a atins ultimul mingea, inaintea iesirii acesteia din teren sau inainte ca  mingea sa atinga tavanul sau at obiect aflat deasupra terenului de joc.

 

11:3      Aruncarea de la margine se executa din locul de unde mingea a traversat linia de margine sau daca mingea a iesit peste linia exterioara a portii, de la intersectia liniei de margine cu linia exterioara a portii de aceeasi parte. Pentru aruncare de la margine dupa ce mingea a atins tavanul sau at obiect aflat deasupra terenului de joc, aruncarea de la margine se va executa de la cel mai apropiat punct a liniei de margine fata de punctul unde mingea a atins tavanul sau un at obiect aflat deasupra terenului de joc.

 

11:4      Executantul trebuie sa tina piciorul pe linia de margine (15:6) si sa ramana in pozitie corecta pana cand mingea i-a parasit mana (15:7 paragrafele 2 si 3, 13:1a). Nu este limitata pozitionarea celuilat picior.

 

11:5      In timpul executarii aruncarii de la margine adversarii nu se pot apropia la mai putin de 3 metri de executant (15:4, 15:9, Explicatia 5:2b).

      Totusi adversarii au dreptul sa stea imediat in afara liniei propriului spatiu de poarta, chiar daca distanta dintre ei si executant este mai mica de 3 metri.

 

Regula 12.  Aruncarea de la poarta

 

12:1      Aruncarea de la poarta se acorda cand:

(i)                   un jucator a echipei adverse patrunde in suprafata de poarta nerespectand Regula 6:2a;

(ii)                 portarul are mingea sub control in suprafata de poarta (6:4-5);

(iii)                un jucator a echipei adverse atinge mingea care sta sau se rostogoleste pe podea in suprafata de poarta (6:5)

sau

(iv)                cand mingea trece peste linia exterioara a portii, dupa ce a fost atinsa ultima data de catre portar sau un jucator advers.

Aceasta inseamna ca in toate situatiile de mai sus mingea este considerata afara din joc, si jocul se va relua cu o aruncare de la poarta (13:3) daca apare o neregularitate dupa ce aruncarea de la poarta a fost acordata si inainte de executia ei. 

 

12:2      Aruncarea de la poarta se executa de catre portar, fara fluierul arbitrului (vezi, totusi, 15:5b), din spatiul de poarta peste linia spatiului de poarta.

      Aruncarea de la poarta se considera executata cand mingea aruncata de catre portar traverseaza complet linia spatiului de poarta.

      Jucatorii celeilate echipe pot sta imediat in afara liniei spatiului de poarta, dar nu au voie sa atinga mingea, pana ce aceasta nu trece complet de linia spatiului de poarta (15:4, 15:9, Explicatia 5:2b).

 

Regula 13.  Aruncarea libera

 

Decizia de aruncare libera

13:1      In principiu, arbitrii intrerup jocul si il reiau cu o aruncare libera pentru adversari cand:

a)    echipa in posesia mingii a comis o abatere de la regulament, care conduce la pierderea posesiei mingii (vezi Regulile 4:2-3, 4:5-6, 5:6-10, 6:5, 6:7b, 7:2-4, 7:7-8, 7:10, 7:11, 8:8, 10:3, 11:4, 13:7, 14:4-7, 15:7 paragraful 3 si 15:8).

b)    echipa adversa comite o abatere care determina pierderea posesiei mingii de catre echipa in posesia mingii (vezi Regulile 4:2-3, 4:5-6, 5:5, 6:2b, 6:7b, 7:8, 8:8).

 

13:2      Arbitri trebuie sa permita continuarea jocului, abtinandu-se de a intrerupe jocul prematur pentru o decizie de aruncare libera.

            Aceasta inseamna ca in conformitate cu Regula 13:1a, arbitri nu trebuie sa decida o aruncare libera daca echipa in aparare castiga posesia mingii imediat dupa o abatere comisa de echipa in atac.

      Similar, conform Regulii 13:1b, arbitri nu trebuie sa intervina pana cand nu este clar ca echipa in atac a pierdut posesia mingii sau este in imposibilitate de a continua atacul datorita unei abateri comise de echipa in aparare.

      Daca trebuie acordata o sanctiune disciplinara personaa datorita abaterii comise, arbitri pot decide intreruperea imediata a jocului, daca aceasta nu provoaca un dezavantaj echipei care nu a comis abaterea. In caz contrar sanctiunea disciplinara trebuie amanata pana cand situatia existenta a trecut.

      Regula 13:2 nu se aplica in caz de abateri de la regulile 4:2-3 sau 4:5-6, cand jocul va fi intrerupt imediat, in mod norma prin interventia cronometrorului.

 

13:3      Daca o abatere care in mod norma se sanctioneaza cu aruncare libera, conform Regulii 13:1a-b are loc cand mingea nu este in joc, jocul se va relua cu o aruncare corespunzatoare cauzei care a dus la intreruperea sa.

 

13:4      Suplimentar fata de situatiile indicate la Regula 13:1a-b, o aruncare libera se va acorda si pentru reluarea jocului in anumite situatii cand jocul este intrerupt (exemplu, cand mingea este in joc), chiar daca nu s-a petrecut nici o abatere de la regulamentul de joc:

      a)   echipa care a fost in posesia mingii atunci cand s-a produs intreruperea, va ramane in posesia mingii;

      b)   daca nici o echipa nu a fost in posesia mingii, atunci echipa care a fost ultima in posesia mingii va fi in posesia mingii;

      Legea avantajului conform 13:2 nu se aplica in situatiile mentionate la Regula 13:4.

 

13:5      Daca se acorda o aruncare libera impotriva echipei aflate in posesia mingii, jucatorul care are mingea in momentul in care fluiera arbitrul, trebuie sa lase mingea sa cada sau sa o puna pe sol, in locul in care se gaseste (16:3e).

 

Executarea aruncarilor libere

13:6      Aruncarea libera se executa, in mod norma, fara semnaul sonor a fluierului arbitrului (vezi, totusi, 15:5b) si, in principiu, din locul in care s-a comis abaterea.

      Urmatoarele situatii sunt exceptii de la regula:

            - In situatia descrisa la regulile 13:4 a-b, aruncarea libera se executa, dupa ce arbitrul a fluierat, in principiu, din locul unde s-a gasit mingea in momentul intreruperii.

      Daca un arbitru sau delegatul tehnic (de la IHF sau a federatiei continentae / nationae) intrerupe jocul din cauza unei abateri a unui jucator sau oficia a echipei din aparare, si aceasta are ca rezultat o atentionare verbaa sau o sanctiune personaa, atunci aruncarea libera trebuie executata din locul in care s-a gasit mingea cand jocul a fost intrerupt, daca este mai avantajos pentru echipa care executa aruncarea decat locul in care s-a produs abaterea.

      Aceeasi exceptie, ca in paragraful anterior, se aplica si daca cronometrorul intrerupe jocul datorita unei abateri conform regulilor 4:2-3 sau 4:5-6.

      Asa cum se indica in regula 7:10, aruncarea libera generata de jocul pasiv se executa din locul in care s-a gasit mingea in momentul in care jocul a fost intrerupt.

      In contradictie cu principiile de baza si procedurile mentionate in paragrafele anterioare, o aruncare libera nu se poate executa niciodata din interiorul propriului spatiului de poarta sau din spatiul delimitat de linia spatiului de poarta si linia de aruncare libera a adversarului.

      In orice situatie in care trebuie executata o aruncare libera din locurile mentionate, locul executarii aruncarii trebuie mutat in cel mai apropiat loc aflat imediat in afara zonei interzise.

 

Comentariu:

Daca locul exact din care trebuie executata aruncarea libera, este la linia de aruncare libera a echipei in aparare, executarea aruncarii trebuie sa se faca exact din locul comiterii abaterii. Totusi, cu cat locul abaterilor este mai departe de linia de aruncare libera a echipei in aparare, cu atat toleranta pentru locul din care se executa aruncarea libera este mai mare. Aceasta toleranta creste pana la 3 metri, in cazul aruncarii libere executate de la limita propriului spatiu de poarta.

Toleranta explicata nu se aplica in cazul incacarii Regulii 13:5, daca aceasta incacare este sanctionata in conformitate cu Explicatia 5:3a. In astfel de cazuri, executia aruncarii trebuie facuta de la locul abaterii.

 

13:7      Jucatorii echipei care urmeaza sa execute aruncarea  nu trebuie sa atinga sau sa depaseasca linia de aruncare libera a echipei adverse, inainte de executarea aruncarii. Vezi deasemenea restrictiile speciae din Regula 2:5.

       Arbitri trebuie sa corecteze pozitia atacantilor care se gasesc intre linia spatiului de poarta si linia de aruncare libera inaintea executarii aruncarii libere, daca pozitia incorecta are influenta asupra jocului (15:3, 15:6).

      Aruncarea libera, in acest caz, trebuie executata dupa ce arbitrul fluiera

(15:5b). Aceeasi procedura se aplica (Regula 15:7 paragraful 2) daca jucatorii echipei in atac patrund in suprafata restrictionata in timpul executiei aruncarii libere (inainte ca mingea sa paraseasca mana aruncatorului), daca executia aruncarii nu a fost precedata de fluierul arbitrului.

      In cazul in care executia aruncarii a fost autorizata cu fluier, daca jucatorii echipei in atac ating sau depasesc linia de aruncare libera, inainte ca mingea sa paraseasca mana executantului, se va acorda o aruncare libera echipei in aparare (13:1a, 15: 7 paragraful 3).

 

13:8      In timpul executarii unei aruncari libere, adversarii trebuie sa ramana la o distanta de cel putin 3 metri de executantul aruncarii. Ei au voie, totusi, sa stea la limita exterioara a liniei propriului spatiu de poarta daca aruncarea libera se executa de la linia de aruncare libera. Incercarea de impiedicare a executiei aruncarii libere se penaizeaza conform Regulii 15:9 si Explicatiei 5:2b.

 

Regula 14.  Aruncarea de la 7 metri

 

Acordarea aruncarii de la 7 metri

14:1      O aruncare de la 7 metri se acorda cand:

      a)   se intrerupe neregulamentar o sansa clara de gol, in orice loc pe terenul de joc, de catre un jucator sau oficia a echipei adverse;

      b)   se aude un fluierat neautorizat in momentul unei sanse clare de gol;

      c)   o sansa clara de gol a fost intrerupta de catre cineva care nu participa la joc, de ex. un spectator care intra in teren, sau oprirea jucatorului printr-un fluier (exceptie cand se aplica Comentariul de la Regula 9 :1) Prin anaogie aceasta regula se aplica si in caz de forta majora, cum ar fi intreruperea curentului electric, jocul fiind intrerupt exact intr-o situatie clara de a marca .

      Pentru definitia unei -sanse clare de gol- vezi Explicatia Nr.8.

 

14:2      Daca jucatorul in atac ramane in deplin control a corpului si a mingii, chiar daca s-a produs o abatere mentionata la 14:1a, nu exista nici un motiv sa se acorde o aruncare de la 7 metri, chiar daca jucatorul nu fructifica sansa clara de gol.

      Oridecateori o decizie de aruncare de la 7 metri apare ca posibila, arbitri  trebuie sa se abtina sa intervina pana cand pot aprecia clar, daca aruncarea de la 7 metri este cu adevarat necesara si justificata. Daca atacantul reuseste sa marcheze un gol, cu toata abaterea savarsita de catre aparator, este clar ca nu mai este  necesar sa se acorde o aruncare de la 7 metri. Daca insa devine evident ca jucatorul a pierdut cu adevarat controlul mingii sau a corpului, din cauza abaterii savarsite de catre aparator, si sansa clara de gol nu mai exista, atunci trebuie acordata aruncarea de la 7 metri.

 

14:3      In momentul acordarii unei aruncari de la 7 metri, arbitri pot acorda time-out, dar numai daca este o intarziere importanta a jocului, de ex. datorita inlocuirii portarului sau aruncatorului si decizia de time-out va fi luata in acord cu principiile si criteriile Explicatiei 2.

    

Executarea aruncarii de la 7 metri

14:4      Aruncarea de la 7 metri trebuie executata ca o aruncare spre poarta, in timp de 3 secunde dupa semnaul prin fluier a arbitrului (13:1a, 15:7 paragraful 3).

 

14:5      Jucatorul care executa aruncarea de la 7 metri trebuie sa se pozitioneze in spatele liniei de 7 metri dar nu mai departe de un metru de aceasta (15:1, 15:6). Dupa fluierul arbitrului, aruncatorul trebuie sa nu    atinga sau sa depaseasca linia de 7 metri, inainte ca mingea sa paraseasca mana sa (13.1a, 15:7 paragraful 3).

 

14:6      Dupa executarea aruncarii, mingea nu poate fi atinsa din nou de catre executant sau coechipierii acestuia decat daca a atins adversarii sau barele portii (13.1a, 15:7 paragraful 3).

 

14:7      In timpul executarii aruncarii de la 7 metri, coechipierii executantului trebuie sa ramana in afara liniei de aruncare libera, pana cand mingea a parasit mana executantului (15:3, 15:6). Daca nu procedeaza in acest fel se va acorda o aruncare libera impotriva echipei care trebuia sa execute aruncarea de la 7 metri (13.1a, 15:7 paragraful 3).

 

14:8      In timpul executarii aruncarii de la 7 metri, adversarii executantului trebuie sa ramana in afara liniei de aruncare libera, si la cel putin 3 metri de linia de 7 metri, pana cand mingea a parasit mana executantului. Daca nu procedeaza in acest fel se va repeta aruncarea de la 7 metri, daca nu a fost marcat un gol, dar nu se va acorda nici un fel de sanctiune disciplinara.

 

14:9      Aruncarea de la 7 metri, va fi repetata, daca portarul a depasit linia de limitare de la 4 metri (1:7, 5:11), inainte ca mingea sa paraseasca mana executantului aruncarii si daca nu s-a marcat un gol. Deasemeni, nu se va acorda nici un fel de sanctiune disciplinara impotriva portarului.

 

14:10 Nu este permisa schimbarea portarului cand executantul aruncarii de la 7 metri este pregatit si se afla in pozitie corecta, cu mingea in mana. Orice incercare de efectuare a schimbarii, in aceasta situatie trebuie sanctionata ca o comportare nesportiva (8:4, 16:1c si 16:3c).

 

 

Regula 15.  Instructiuni generae pentru executarea aruncarilor

(Aruncarea de incepere, Aruncarea de la margine, Aruncarea de la poarta, Aruncarea libera, si Aruncarea de la 7 metri)

 

Executantul

15:1      Inaintea executarii unei aruncari, jucatorul trebuie sa se pozitioneze corect pentru efectuarea acesteia. Mingea trebuie sa fie in mana jucatorului (15:6).

            In timpul executiei, cu exceptia aruncarii de la poarta, jucatorul trebuie sa aiba o parte a piciorului in contact cu solul, pana cand mingea paraseste mana acestuia. Celaat picior poate fi ridicat si asezat pe sol in mod repetat. (Vezi Regula 7:6). Jucatorul trebuie sa mentina pozitia corecta pana cand aruncarea a fost executata (15:7 paragrafele 2 si 3).

 

15:2      O aruncare este considerata executata cand mingea paraseste mana jucatorului (vezi 12:2).

            Jucatorul care a executat aruncarea nu are voie sa atinga mingea, daca aceasta nu a fost atinsa de un at jucator sau de barele portii (15:7, 15:8) Vezi deasemenea restrictiile suplimentare de la regula 14:6.

            Un gol poate fi inscris direct din orice fel de aruncare, exceptie facand golul marcat dintr-o aruncare de la poarta in propria poarta (ex. daca portarul scapa mingea aflata sub control in propria poarta).

 

Coechipierii executantului

15:3      Coechipierii executantului aruncarii trebuie sa ocupe pozitiile regulamentare pentru respectiva aruncare (15:6).

            Jucatorii trebuie sa ramana in pozitia corecta pana cand mingea a parasit mana executantului, exceptie fiind Regula 10:3 paragraful 2. Mingea nu trebuie sa fie atinsa de un coechipier sau inmanata unui coechipier in timpul executiei (15:7 paragraful 2 si 3).

 

Jucatorii echipei in aparare

15:4      Jucatorii echipei din aparare, trebuie sa ocupe, pozitiile corecte si sa le mentina pana cand mingea paraseste mana executantului (15:9).

            Pozitia incorecta a aparatorilor, la executarea aruncarii de incepere, de la margine sau libere, nu trebuie sa fie neaparat corectata de catre arbitri, daca atacantii nu sunt dezavantajati executand aruncarea imediat. Daca exista un dezavantaj, atunci pozitia trebuie corectata.

 

Semnaul cu fluier de reluare a jocului

15:5      Arbitrul trebuie sa foloseasca fluierul pentru reluarea jocului:

a) intodeauna in cazul aruncarii de incepere (10:3) si la aruncarile de la 7m (14:4);

b) in cazul aruncarii de la margine, aruncarii de la poarta sau a

     aruncarii libere:

      - pentru reluarea jocului dupa time-out;

      - pentru reluarea jocului cu aruncare libera conform Regulii

        13:4;

      - cand se intarzie executarea aruncarii;

      - dupa corectarea pozitiei jucatorilor;

      - dupa o avertizare verbaa sau avertisment.

           

      Arbitrul trebuie sa judece si sa simta jocul, iar pentru o mai buna clarificare, sa foloseasca fluierul, pentru reluarea jocului, si in ate situatii.

            In principiu, arbitri nu vor da semnaul prin fluier de reluare a jocului, pana cand nu sunt respectate cerintele de pozitionare a jucatorilor, conform 15:1, 15:3, si 15:4. (Vezi totusi si 13:7 paragraful 2 si 15:4 paragraful 2). In situatia in care un arbitru da semnaul prin fluier de reluare a jocului, chiar daca unul sau mai multi jucatori nu sunt corect pozitionati, atunci acestia au libertatea de a interveni in joc.

            Dupa semnaul prin fluier de reluare  a jocului, executantul aruncarii, trebuie sa joace mingea in maximum 3 secunde.

 

Sanctiuni

15:6      Abaterile de la regulament, comise de catre executant sau de catre coechipierii acestuia, inainte de executarea aruncarii, determina corectarea situatiei (vezi totusi 13:7 paragraful 2) (de ex. a pozitionarii sau a atingerii mingiei de catre coechipieri).

 

15:7      Consecintele nerespectarii de catre executant sau coechipieri a prevederilor regulamentare (15:1-3),  in timpul executarii unei aruncari, depind in principa daca executarea aruncarii  a fost precedata de fluierul arbitrului pentru reluarea jocului.

            In principiu, orice incacare a regulilor in timpul executarii aruncarii, care n-a fost precedata de fluierul de reluare, presupune corectarea si executarea aruncarii dupa fluier. Totusi, conceptul de avantaj, conform 13:2 se va aplica si in aceste situatii. Daca echipa executantului aruncarii pierde imediat posesia mingii, dupa o executie in conditii neregulamentare, aruncarea se considera efectuata si jocul continua.

            In principiu, orice nerespectare a regulamentului in timpul executarii unei aruncari dupa fluier, trebuie sanctionata. Aceasta se aplica, de exemplu, daca executantul efectueaza aruncarea din saritura, tine mingea mai mult de 3 secunde, sau isi modifica pozitia inainte ca mingea sa paraseasca mana sa. Se aplica si daca coechipierii executantului se deplaseaza in pozitii neregulamentare dupa fluier, dar inainte ca mingea sa paraseasca mana executantului (10:3 paragraful 2). In asemenea cazuri, aruncarea initiaa se anuleaza si adversarii vor beneficia de o aruncare libera (13:1a) din locul in care a avut loc abaterea (vezi, totusi, Regula 2:6). Avantajul sub Regula 13:2 trebuie aplicat, de ex. si in cazul in care echipa executantului aruncarii, pierde imediat mingea inainte ca arbitri sa aiba ocazia de a interveni iar jocul poate continua.

 

15:8      In principiu, orice incacare a regulamentului, legata de executarea aruncarii  si urmand imediat acesteia trebuie sanctionata. Acest lucru se refera la nerespectarea Regulii 15:2 paragraful 2, de ex. executantul aruncarii atinge mingea a doua oara, inainte ca aceasta sa atinga un at jucator sau barele portii. Este situatia care ia forma driblingului, a reprinderii mingiei aflate in aer, sau ridicarea ei de pe sol, dupa ce a fost pusa sau scapata pe sol. Aceasta situatie se va sanctiona cu aruncare libera pentru adversari. Ca si in cazul 15:7 paragraful 3, se va aplica legea avantajului.

 

15.9      Cu exceptia Regulilor 14:8, 14:9, 15:4 paragraful 2 si 15:5 paragraful 3, aparatorii care intervin la executarea unei aruncari de catre adversari, spre exemplu nu ocupa pozitii regulamentare sau ulterior se muta in pozitii neregulamentare, vor fi sanctionati. Aceasta se aplica indiferent daca abaterea de la regulament se petrece inainte sau in timpul executarii aruncarii (inainte ca mingea sa fi parasit mana executantului). Se aplica fie daca aruncarea a fost precedata de fluierul de reluare a jocului sau nu. Explicatia 5:2b se aplica impreuna cu Regulile 16:1c si 16:3c. O aruncare ce a fost influentata negativ de catre aparatori, in principiu va fi repetata.

     

 

Regula 16.  Sanctiunile disciplinare

 

Avertismentul

16:1      Un avertisment poate fi acordat pentru:

      a)   faulturi si abateri similare impotriva unui adversar (5:5 si 8:2), care nu intra sub incidenta -sanctionarii progresive- in Regula 8:3;

 

      Un avertisment trebuie acordat pentru:

      b)   faulturi care trebuie sanctionate progresiv (8:3);

      c)   comportare nesportiva a unui jucator sau oficia de echipa (8:4, Explicatia 5:1-2).

 

Comentariu:

Un jucator nu poate primi decat un avertisment, iar o echipa nu trebuie sa primeasca mai mult de 3 avertismente; ulterior, sanctiunea trebuie sa fie cel putin eliminare de 2 minute;

Un jucator care a fost deja sanctionat cu eliminare de 2 minute nu poate primi apoi un avertisment.

Oficiaii unei echipe nu pot primi mai mult de un avertisment.

 

16:2      Arbitrul va indica avertismentul jucatorului sau oficiaului sanctionat si cronometrorului / scorerului prin ridicarea cartonasului gaben. (Semnaizarea Nr. 13).

 

Eliminarea

16:3      O eliminare (2 minute) trebuie acordata pentru:

      a)   o schimbare gresita, daca un jucator suplimentar intra in teren sau daca un jucator intervine neregulamentar in joc din spatiul de schimb (4:5-6);

      b)   faulturi repetate din categoria celor care trebuie sanctionate progresiv (vezi 8:3; 16:1 Comentariu);

      c)   comportari nesportive repetate ae unui jucator pe sau in afara terenului de joc (vezi 8:4; 16:1 comentariu);

d)   comportare nesportiva a oricarui oficia a unei echipe, dupa ce oricare oficia a aceleiasi echipe a primit un avertisment conform Regulii 8:4 si 16:1c; vezi Regula 16:1 comentariu;

      e)   comportare nesportiva de asa maniera incat se acorda eliminare de 2 minute la fiecare ocazie (8:4, Explicatia 5:3); vezi Regula 16:3 comentariu;

      f)    ca o consecinta a descaificarii unui jucator sau oficia de echipa (16:8 paragraful 2; vezi totusi 16:14b);    

      g)   comportare nesportiva a unui jucator, inainte ca jocul sa fie reluat, dupa ce tocmai a fost sanctionat cu o eliminare de 2 minute (16:12a).

 

Comentariu:

      Este indicat in punctele b), c) si d), ca eliminarea in aceste cazuri  sa fie acordata, in genera, pentru faulturi repetate sau comportari nesportive. Totusi, arbitri au dreptul sa stabileasca daca o anumita abatere necesita o eliminare imediata, chiar daca anterior jucatorul respectiv nu a fost avertizat, iar echipa nu primise inca 3 avertismente.

      In mod similar, un oficia de echipa poate primi o eliminare chiar daca nici un oficia a echipei respective nu primise un avertisment. Nu este posibil ca oficiaii unei echipe sa primeasca mai mult de o eliminare de 2 minute in tota .

      Cand s-a acordat o eliminare de 2 minute unui oficia de echipa conform regulii 16:3d, oficiaului ii este permis sa ramana in zona de schimb a echipei sae si sa-si indeplineasca sarcinile in continuare; totusi, numarul jucatorilor din teren a echipei sae se va reduce cu unul pentru 2 minute.

 

16:4      Dupa ce a acordat time-out, arbitrul va indica clar eliminarea jucatorului sau oficiaului vinovat si cronometrorului / scorerului prin semnaizarea cu mana ridicata si cu doua degete intinse (Semnaizarea Nr. 14).

 

16:5      O eliminare se acorda totdeauna pentru 2 minute de joc; a treia eliminare pentru acelasi jucator conduce totdeauna la

descaificare (16:6f).

      Jucatorul eliminat nu are dreptul sa participe la joc in timpul eliminarii sae iar echipa nu are dreptul sa-l inlocuiasca pe teren.

      Timpul de eliminare incepe cu semnaul prin fluier de reluare a jocului.

      Daca o eliminare de 2 minute nu se efectueaza complet in prima repriza, diferenta de timp ramasa neefectuata se va efectua in repriza a doua. Aceeasi regula se aplica si in cazul timpului regulamentar de joc si a prelungirilor. O eliminare ramasa incomplet efectuata la sfarsitul prelungirilor determina ca jucatorul in cauza sa nu poata participa la tie-break, cum ar fi executarea aruncarilor de departajare, de la 7 metri, conform Comentariului de la Regula 2:2.

 

Descaificarea

16:6      O descaificare trebuie acordata pentru:

      a)   comportare nesportiva a unui oficia de echipa dupa ce in preaabil au fost sanctionati cu avertisment si o eliminare de 2 minute conform Regulilor 8:4, 16:1c si 16:3d;

      b)   faulturi care pun in pericol sanatatea adversarilor (8:5);

      c)   comportari nesportive grosolane ae unui jucator sau oficia de echipa pe sau in afara terenului de joc (8:6, explicatia nr.6), si in cazuri de comportare nesportiva semnificativa sau repetata, in timpul aruncarilor de departajare de la 7 metri (2:2 comentariu si 16:13,);

      d)   o violenta a unui jucator inainte de joc sau in timpul procedurii de tie-break (a aruncarilor de departajare de la 7 metri) (2:2 comentariu, 8:7 si 16:14b);

      e)   o violenta a unui oficia de echipa (8:7);

      f)    a treia eliminare a aceluiasi jucator (16:5).

     

16:7      Dupa ce a acordat time-out, arbitrul va indica clar descaificarea jucatorului sau oficiaului vinovat si cronometrorului / scorerului prin ridicarea cartonasului rosu (Semnaizarea Nr. 13).

 

 16:8     O descaificare a unui jucator sau oficia de echipa se face intotdeauna pentru timpul de joc ramas de jucat. Jucatorul sau oficiaul trebuie sa paraseasca imediat terenul si spatiul de schimb. Dupa plecare jucatorul sau oficiaul nu are voie sa aibe nici un fel de contact cu echipa.

      Descaificarea unui jucator sau a unui oficia de echipa, pe sau in afara terenului, in timpul de joc, atrage totdeauna o eliminare de 2 minute pentru echipa sa. Aceasta inseamna ca numarul jucatorilor de pe teren se va reduce cu unul (16:3f). Reducerea numarului de jucatori pe terenul de joc va dura 4 minute, daca jucatorul a fost descaificat in conditiile mentionate la Regula 16:12b-d.

      O descaificare reduce numarul jucatorilor sau oficiailor, care sunt disponibili la echipa (exceptie ca la 16:14b). Echipa are totusi dreptul sa creasca numarul de jucatori pe teren dupa expirarea timpului de eliminare de 2 minute.

      O descaificare se acorda, in principiu, numai pentru timpul ramas de jucat in jocul in care este acordata. Este privita ca o decizie a arbitrilor bazata pe observarea de catre ei a faptelor. Nu va exista nici o consecinta ulterioara jocului a descaificarii, cu exceptia cazului unei descaificari generata de o violenta (16:6d-e), sau a unei comportari nesportive grosolana a unui jucator sau oficia de echipa (16:6c) intrat in categoria a) d) sau g) in Explicatia Nr. 6. Aceste descaificari vor fi explicate in raportul de joc (17:10).

 

Eliminarea definitiva

16:9      O eliminare definitiva trebuie  acordata:

cand un jucator este vinovat de o violenta (asa cum este definita in Regula 8:7) in timpul jocului (vezi Regula 16:13, paragraful 1 si Regula 2:6), pe, sau in afara terenului de joc.

 

16:10 Dupa ce a acordat time-out, arbitrul va indica clar eliminarea definitiva jucatorului vinovat si cronometrorului / scorerului prin incrucisarea bratelor deasupra capului (Semnaizarea Nr. 15).

 

16:11 O eliminare definitiva se dicteaza intotdeauna pentru tot timpul ramas de jucat si echipa trebuie sa continue sa joace cu un jucator mai putin pe teren. Daca un jucator care a fost eliminat definitiv, a fost eliminat pentru 2 minute (sau abia a primit eliminarea) sau a produs o reducere cu 2 min. a echipei, conform Regulii 16:12, atunci o astfel de eliminare sau reducere se va cumula in eliminarea definitiva. Aceasta inseamna ca singura reducere numerica a echipei va fi data doar de eliminarea definitiva.

      Jucatorul eliminat definitiv nu trebuie inlocuit si trebuie imediat sa paraseasca terenul si zona de schimb. Dupa plecare, jucatorul nu are voie sa aibe nici un contact cu echipa. O eliminare definitiva trebuie explicata de catre arbitrii in raportul de joc, autoritatilor interesate (17:10).

 

Mai multe abateri in aceeasi situatie

16:12 Daca un jucator sau un oficia a unei echipe se face vinovat de mai multe abateri comise simultan sau imediat consecutive, inainte ca jocul sa fie  reluat, si aceste abateri necesita sanctiuni diferite, atunci, in principiu, se va dicta numai sanctiunea cea mai severa. Acesta este intotdeauna cazul in care una dintre abateri este violenta.

      Sunt, totusi, urmatoarele exceptii specifice, cand in toate cazurile, echipa trebuie sa-si reduca efectivul de pe teren pentru 4 minute:

 

Eliminare:

      a)   daca un jucator care a fost sanctionat cu o eliminare de 2 minute se face vinovat de o comportare nesportiva inainte ca jocul sa fie reluat, atunci jucatorul este sanctionat cu o eliminare suplimentara de 2 minute (16:3g); -Daca eliminarea aditionaa (suplimentara)  este a treia pentru jucatorul respectiv, atunci acesta va fi descaificat-;

      b)   daca un jucator care tocmai a fost descaificat (direct sau pentru a treia eliminare temporara) se face vinovat de o comportare nesportiva, inainte de reluarea jocului, atunci echipa este sanctionata cu o pedeapsa suplimentara, astfel ca reducerea efectivului va fi pentru 4 minute (16:8, paragraful 2);

      c)   daca un jucator care tocmai a fost sanctionat cu eliminare pe timp de 2 minute se face vinovat de o comportare nesportiva grosolana, inainte de reluarea jocului, acesta va fi descaificat (16:6c); aceste sanctiuni combinate conduc la o reducere a efectivului pe timp de 4 minute (16:8, paragraful 2);

      d)   daca un jucator care tocmai a fost descaificat (direct sau datorita celei de-a treia eliminari temporare) se face vinovat de o comportare nesportiva grosolana, inainte de reluarea jocului, echipa sa va primi o noua sanctiune, astfel incat reducerea va fi pentru 4 minute (16:8, paragraful 2).

 

16:13 Situatiile descrise in Regulile 16:1, 16:3, 16:6 si 16:9 se refera, in genera la abateri savarsite in timpul de joc. In spiritul acestor reguli -timpul de joc- include si prelungirile si -time-out-, toate pauzele si intreruperile si, in cazul regulii 16:6, deasemenea orice modaitati de -tie-break- (cum ar fi departajarea prin aruncari de la 7m).

      In timpul acestor proceduri de -tie-break-, arbitrii pot decide, ca sanctiunile legate de timp sunt lipsite de importanta, iar orice caz de comportare nesportiva semnificativa sau repetata trebuie sa conduca la descaificarea de la participarea la astfel de proceduri (2:2 Comentariu)

 

Abateri in afara timpului de joc

16:14 Comportarile nesportive, comportarile nesportive grosolane sau violenta din partea unui jucator sau oficia in locul unde se joaca un meci, dar in afara terenului de joc, se sanctioneaza astfel:

 

      Inainte de joc:

      a)   avertisment in caz de comportare nesportiva (16:1c);

      b)   descaificarea sportivului sau oficiaului vinovat in caz de comportari nesportive  repetate sau grosolane sau violenta, dar echipa are dreptul sa inceapa jocul cu 14 jucatori si 4 oficiai; Regula 16:8 paragraful 2 se aplica numai pentru abateri de la regulament in timpul jocului; respectiv, descaificarea nu va atrage si o eliminare de 2 min.

Aceste sanctiuni pentru abateri inainte de joc, pot fi acordate in orice moment a jocului, oricand o persoana vinovata este identificata ca participand la joc iar acest lucru nu a putut fi stabilit la momentul incidentului.

     

Dupa joc:

             c) raport scris.

 

Regula 17.  Arbitrii

 

17:1      Doi arbitrii, cu drepturi egae, vor fi responsabili pentru fiecare meci. Ei vor fi asistati de un cronometror si un scorer.

 

17:2      Arbitrii supravegheaza comportamentul jucatorilor si a oficiailor de echipa, din momentul intrarii acestora in incinta de desfasurare a jocului si pana la parasirea ei.

 

17:3      Inaintea jocului, arbitrii sunt responsabili de inspectia terenului de joc, a portilor si a mingilor de joc; arbitrii decid mingea de joc (Regulile 1 si 3.1).

      Arbitrii supravegheaza ca cele doua echipe sa fie in echipament de joc corespunzator. Ei verifica raportul de joc si echipamentul jucatorilor. Ei se asigura ca in spatiul de schimb numarul jucatorilor si a oficiailor este in limitele regulamentului si stabilesc prezenta si identitatea -responsabilului oficia a echipei-, pentru fiecare echipa. Orice neconcordante trebuie corectate (4.1-2 si 4.7-9).

 

17:4      Efectuarea aegerii cu moneda (10:1) se face de catre unul dintre arbitrii, in prezenta celuilat si a responsabilului oficia a echipei, pentru fiecare echipa, sau a unui oficia de echipa sau jucator care participa in numele responsabilului oficia a echipei.

 

17:5      In principiu, tot jocul va fi arbitrat de aceeasi arbitri. Este responsabilitatea lor sa se asigure ca jocul se desfasoara in conformitate cu regulamentul de joc si ei trebuie sa sanctioneze orice abatere de la regulament (vezi, totusi, Regulile 13:2 si 14:2).

      Daca unul dintre arbitrii nu poate termina jocul, celaat arbitru va continua sa arbitreze singur. (Pentru competitiile IHF si Continentae, aceasta situatie se trateaza in conformitate cu regulamentele competitiilor respective).

 

17:6      Daca amandoi arbitrii fluiera o abatere si sunt de acord cu echipa care trebuie sanctionata, dar au opinii diferite in legatura cu severitatea sanctiunii, se va aplica sanctiunea cea mai severa.

 

17:7      Daca amandoi arbitrii fluiera pentru a sanctiona o abatere, sau mingea a parasit terenul, si cei doi arbitrii au pareri diferite in ceea  ce priveste echipa care trebuie sa se afle in posesia mingii, atunci trebuie sa se aplice decizia comuna a arbitrilor, la care ajung dupa consultari.

            Daca nu pot ajunge la o decizie comuna, va prevaa opinia arbitrului de centru.

            Un time-out este obligatoriu in acest caz.

            Dupa consultari intre arbitrii, ei semnaizeaza clar ce au hotarat si jocul se reia cu fluierul arbitrului (2:8d, 15:5).

 

17:8      Amandoi arbitrii sunt responsabili pentru notarea scorului. Arbitrii noteaza deasemenea avertismentele, eliminarile, descaificarile si eliminarile definitive.

 

17:9 Amandoi arbitrii sunt responsabili pentru controlul timpului de joc. Daca exista indoieli asupra corectitudinii timpului de joc, arbitrii vor ajunge la o decizie comuna (vezi deasemenea Regula 2:3).

 

17:10 Arbitrii sunt responsabili pentru completarea corecta a raportului de joc, dupa joc. Eliminarile (16.11) si descaificarile de felul celor indicate la regula 16:8, paragraful 4, trebuie explicate in raportul de joc.

 

17:11 Deciziile luate de arbitrii pe baza observarii faptelor de catre ei sau a judecatii lor sunt finae.

      Se poate face apel numai impotriva deciziilor care nu sunt in conformitate cu regulamentul.

      In timpul jocului, numai -responsabilul oficia de echipa- are dreptul sa se adreseze arbitrilor.

 

17:12 Arbitrii au dreptul sa suspende temporar sau permanent un joc.

      Trebuie facute toate eforturile pentru continuarea jocului, inainte de a lua decizia de a suspenda permanent un joc.

 

17:13 Echipamentul negru este destinat initia arbitrilor.

 

Regula 18.  Cronometrorul si Scorerul

 

18:1      In principiu, cronometrorul are ca responsabilitate principaa timpul de joc, -time-out--urile si timpul de eliminare a jucatorilor eliminati.

      Scorerul are ca responsabilitate principaa listele echipelor, raportul de joc, intrarea jucatorilor care ajung dupa inceperea jocului si intrarea jucatorilor fara drept de participare la joc.

      ate sarcini, cum ar fi controlul numarului de jucatori si oficiai de echipa in spatiul de schimb, intrarea si iesirea jucatorilor de schimb sunt considerate responsabilitati comune.

      In principiu numai cronometrorul (si atunci cand este aplicabil, un delegat tehnic a federatiei responsabile) trebuie sa intrerupa jocul, atunci cand este necesar.

      Vezi deasemenea Explicatia Nr. 9 cu privire la procedurile corecte pentru interventia cronometrorului / scorerului cand isi indeplinesc responsabilitatile mentionate.

 

18:2      Daca nu exista tabela de marcaj cu cronometru, atunci cronometrorul trebuie sa informeze -responsabilul oficia de echipa- a fiecarei echipe despre cat timp s-a jucat sau cat timp a mai ramas de jucat, in specia dupa -time-out--uri.

      Daca nu exista tabela de marcaj cu cronometru cu semna automat de sfarsit de joc, cronometrorul isi asuma responsabilitatea pentru a da semnaul de sfarsit la fiecare repriza (vezi Regula 2.3).

      Daca tabela de marcaj nu poate afisa si timpii de eliminare (cel putin trei pentru fiecare echipa, in timpul jocurilor IHF), cronometrorul va afisa la masa cronometrorului timpul de expirare pentru fiecare eliminare, impreuna cu numarul jucatorului eliminat.

 

Prezentul regulament a fost tradus, adaptat si paginat dupa versiunea in limba engleza

 

Codul semnaizarilor

 

Atunci cand se acorda o aruncare o aruncare libera sau o aruncare de la margine, atunci arbitrii trebuie sa indice imediat directia in care trebuie sase execute aruncarea (semnaizarile 7 sau 9). Ulterior, atunci cand este aplicabil, se vor indica celelate semnaizari necesare obligatorii, pentru a indica sanctiuni disciplinare (semnaizarile 13-15). Daca apare necesar sa se explice motivul pentru care a fost acordata o aruncare libera sau de la 7 metri, atunci unul dintre semnaizarile 1-6 si 11 pot fi aratate pentru informare. (Semnaizarea 11 trebuie totusi intotdeauna aratata in acele situatii in care o aruncare libera acordata pentru joc pasiv nu a fost precedata de semnaizarea 18.) Semnaizarile 12, 16 si 17 sunt obligatorii in acele situatii in care se aplica. Semnaizarile 8, 10 si 18 sunt folosite atunci cand se considera necesar de catre arbitrii.

 

Lista semnaizarilor

 

1. Depasirea spatiului de poarta

 

2. Dublu dribling

 

3. Pasi sau 3 secunde

 

4. Agatari, imbratisari sau impingeri

 

5. Lovire

 

6. Fault in atac

 

7. Aruncare de la margine - directia

 

8. Aruncare de la poarta

 

9. Aruncare libera - directia

 

10 .Pastrati distanta de 3 metri

 

11. Joc pasiv

 

12. Gol

 

13. Avertisment (gaben); descaificare (rosu)

 

14. Eliminare (2 minute)

 

15. Eliminare defintiva

 

16. Time-out

 

17. Permisiune pentru 2 pesoane (cu drept de participare la joc) sa intre pe teren in timpul time-out - ului

 

18. Semna de preavertizare pentru joc pasiv

 

 

Explicatii la Regulile de joc

 

Cuprins

1. Executarea aruncarii libere dupa semnaul de fina (2:4-6)

2. Time-out (2:8)

3. Time-out de echipa (2:10)

4. Jocul pasiv (7:10-11)

5. Comportarea nesportiva (8:4, 16:1d)

6. Comportarea nesportiva grosolana (serioasa) (8:6, 16:6d)

7. Aruncarea de incepere (10:3)

8. Definitia -sansei clare de gol- (14:1)

9. Intreruperea jocului de catre cronometror (18:1)

 

1.              Executarea aruncarilor libere dupa semnaul de fina a jocului (2:4 - 6)

In multe situatii, echipa care are posibilitatea de a executa o aruncare libera dupa expirarea timpului de joc, nu este cu adevarat interesata sa marcheze un gol, fie pentru ca rezultatul jocului este deja stabilit, fie ca locul aruncarii este situat prea departe fata de poarta echipei adverse. Cu toate ca, tehnic, regulamentul prevede ca aruncarea libera sa fie executata, arbitrii trebuie sa judece corect si sa considere aruncarea libera ca executata, daca un jucator, care se afla in pozitia aproximativ corecta, lasa mingea sa cada, sau o inmaneaza arbitrului.

In acele cazuri in care este evident ca echipa va incerca sa marcheze un gol, arbitrii trebuie sa incerce sa stabileasca un echilibru intre acordarea acestei posibilitati (chiar daca este foarte redusa) si asigurarea ca aceasta situatie nu se va transforma intr-un -teatru- frustrant si cu pierdere de timp. Aceasta insemna ca arbitrii vor aranja jucatorii ambelor echipe in pozitii corecte, cat mai repede si ferm, pentru ca aruncarea libera sa poata fi executata fara intarziere.  (Noile restrictii la Regula 2:5 privind pozitia jucatorilor si inlocuirile trebuie aplicate (4:5 si 13:7).

Arbitri trebuie sa fie, in plus, foarte atenti la neregularitatile sanctionabile comise de ambele echipe. Neregularitatile repetate din partea echipei in aparare trebuiesc sanctionate (15:4, 15:9, 16:1.c, 16:3c). In plus, jucatorii echipei in atac gresesc deseori in timpul executiei, de exemplu daca unul sau mai multi jucatori depasesc linia de aruncare libera dupa fluierul arbitrului, dar inainte ca mingea sa fi parasit mana atacantului(13:7, paragraful 3), sau daca executantul aruncarii se misca, sau sare, in timp ce executa aruncarea (15:1, 15:3). Este foarte important ca astfel de goluri, marcate in conditii neregulamentare, sa nu fie acordate.    

 

 

2.              Time - out (2:8)

Exceptand situatiile descrise in regula 2:8, in care acordarea unui

time - out este obligatorie, este de asteptat ca arbotrii sa-si foloseasca capacitatea de decizie referitoare la necesitatea dictarii

time - out-ului si in ate situatii. Cateva situatii tipice la care nu este obligatorie acordarea unui time - out, dar la care, in conditii normae, se acorda, sunt:

 

a)                   influente exterioare, de exemplu suprafata de joc trebuie stearsa;

b)                   un jucator pare a fi accidentat;

c)                   o echipa joaca intentionat pentru a trece timpul, de exemplu echipa  intarzie executarea unor aruncari, sau un jucator indeparteaza mingea sau nu o elibereaza la timp;

d)         mingea atinge tavanul salii sau o instaatie fixa de deasupra suprafetei de joc (11:1) si ricoseaza departe de locul de unde ar fi trebuit sa se execute aruncarea de la margine, ceea ce ar duce la intarzieri neobisnuite.

 

La stabilirea necesitatii acordarii unui time - out in aceste situatii sau in atele, arbitrii trebuie sa aiba in vedere, inainte de toate, daca o intrerupere de joc fara time - out ar crea un dezavantaj pentru una dintre echipe. Daca, de exemplu, o echipa conduce spre finaul jocului la o diferenta clara de goluri, nu este necesar sa se acorde un time- out pentru stergerea podelei. Similar daca echipa care ar fi dezavantajata prin neacordarea unui time-out este acea echipa care, dintr-un motiv oarecare, intarzie jocul sau incearca sa traga de timp, atunci este clar ca nu este motiv pentru a se acorda time - out.

 

Un at factor important este durata probabila a intreruperii. Durata unei intreruperi cauzate de o accidentare este, adesea, greu de apreciat, motiv pentru care este mai sigur sa se acorde time -out. In schimb, arbitrii, nu trebuie sa acorde prea repede un time - out, numai pentru faptul ca mingea a parasit suprafata de joc. In asemenea cazuri, de cele mai multe ori, mingea va fi returnata destul de repede, iar jocul va putea fi reluat. In caz contrar, arbitrii vor trebui sa introduca rapid in joc mingea de rezerva (3:4), precis pentru a evita acordarea unui time - out.

-Time-out--ul obligatoriu ce se acorda la executarea unei aruncari de la 7 metri a fost indepartat. Poate totusi sa fie necesar sa se acorde -time-out- bazat pe judecarea subiectiva in anumite ocazii, in concordanta cu principiile de mai sus. Acestea pot implica situatii cand una dintre echipe intarzie evident executarea, incluzand de ex. o schimbare a portarului sau a executantului.

 

 

3.       Time - out-ul  de  echipa  (2:10 )

Fiecare echipa are dreptul la un time - out de echipa de 1 minut pe repriza, in timpul regulamentar de joc (nu si in timpul prelungirilor).

O echipa care doreste sa solicite un time - out de echipa, trebuie , printr-un oficia de echipa, sa puna pe masa oficiaa, in dreptul cronometrorului, un -carton verde- (este indicat ca acest carton verde sa aibe dimensiunea de 15 x 20 cm si sa aiba pe fiecare parte desenat un - T -).

O echipa poate sa ceara time - out de echipa numai cand este in posesia mingii (mingea este in joc, sau la o intrerupere a jocului). Presupunand ca o echipa nu pierde posesia mingii inainte ca cronometrorul sa poata fluiera (in acest caz cartonasul verde se inapoiaza echipei) time - out-ul de echipa va fi acordat imediat acelei echipe.

 

Cronometrorul intrerupe jocul prin fluier si opreste cronometrul (2:9). Semnaizeaza cu miinile time - out (Semnaizarea 16) si indica, cu bratul intins latera echipa care a cerut time - out de echipa (daca este cazul, datorita zgomotului sau a agitatiei, cronometrorul se poate ridica in picioare). Cartonul verde se pune pe masa, in partea unde se afla echipa care a solicitat time - out-ul de echipa si ramane acolo in timpul -time - out--ului de echipa.

Arbitrii aproba time - out de echipa, iar cronometrorul porneste un cronometru prin care va controla durata -time-out--ului de echipa. Scorerul inscrie in raportul de joc minutul in care a fost acordat time - out-ul de echipa in dreptul echipei care l-a solicitat.

In timpul time - out-ului de echipa, jucatorii si oficiaii vor sta in dreptul propriului spatiu de schimb, fie in suprafata de joc, fie in spatiul de schimb. Arbitrii ramin la centrul terenului, dar unul dintre ei poate sa mearga, pentru o scurta perioada de timp, pana la masa cronometrorului / scorerului pentru consultari.

Neregularitatile comise in timpul time - out-ului de echipa au aceleasi consecinte ca si neregularitatile comise pe parcursul timpul jocului. Nu are importanta  daca jucatorul in cauza se afla pe suprafata de joc, sau in afara ei. Pentru o comportare nesportiva jucatorul poate fi eliminat conform regulilor 8:4 si 16:3.c.

Dupa 50 de secunde cronometrorul indica, printr-un semna acustic, ca jocul va fi reluat peste 10 secunde.

Echipele sunt obligate sa reia jocul la expirarea time - out-ului de echipa. Jocul va fi reluat fie cu o aruncare corespunzatoare situatiei existente cand time - out-ului de echipa a fost acordat, fie - daca mingea era in joc - cu o aruncare libera in favoarea echipei care a solicitat time - out-ul de echipa din locul in care se afla mingea in momentul intreruperii.

Cronometrorul porneste cronometrul in momentul in care arbitrul fluiera reluarea jocului.

 

 

4.              Jocul  pasiv  (7:11 - 7:12)

Indicatii  generae

Aplicarea regulilor referitoare la jocul pasiv are drept scop prevenirea unui mod de joc neatractiv si trageri de timp intentionate. Aceasta cere ca arbitrii, in timpul jocului, sa recunoasca si sa judece consecvent jocul pasiv.

Situatii de joc pasiv pot aparea in toate fazele de atac ae unei echipe, de ex. Cand mingea se joaca in propriul teren, in faza de constructie sau finaizare a atacului.

Pot aparea mai frecvent situatii de joc pasiv, in urmatoarele cazuri :

-          o echipa conduce la un scor strans, spre finaul jocului;

-          o echipa are un jucator eliminat;

-          cand apararea echipei adverse este superioara.

Presemnaizarea  jocului  pasiv

Presemnaizarea jocului pasiv ar trebui sa fie facuta mai aes in urmatoarele situatii:

1.         Cand schimbarile de jucatori se fac prea lent, sau plecare prea lenta in atac.

Semnele tipice sunt :

-             jucatorii stau la mijlocul terenului asteptand terminarea schimbarii jucatorilor;

-             un jucator intarzie executarea unei aruncari libere (jucandu-se cu mingea sau pretinzand ca nu stie locul exact a executarii aruncarii), aruncare de incepere (printr-o recuperare lenta a mingii de catre portar, printr-o pasa neglijenta spre mijlocul terenului, sau o deplasare lenta cu mingea spre mijlocul terenului), aruncare de la poarta sau aruncare de la margine, dupa ce echipa a fost anterior avertizata pentru astfel de tactici de tragere de timp.

-             un jucator sta pe loc si executa dribling;

-             jucarea mingii spre propria jumatate de teren, fara a fi presat de adversar;

2.         In legatura cu o schimbare intarziata, dupa inceperea fazei de constructie a atacului.

Semnele tipice sunt :

-             toti jucatorii si-au ocupat posturile in atac;

-             echipa incepe faza de atac cu un joc pregatitor de pase;

-             abia acum urmeaza un schimb de jucatori ai acestei echipe

Comentariu: 

Unei echipe care a incercat un contraatac rapid din propria jumatate de teren, dar care nu poate reaiza o situatie de a marca un gol, dupa ajungerea in jumatatea adversa de teren, trebuie sa i se permita sa  faca schimbare rapida de jucatori, in aceasta faza.

 

3.         In timpul unei faze prea lungi de construire a atacului.

In principiu, unei echipe trebuie sa i se permita o faza de constructie a atacului, cu un joc pregatitor de pase, inainte de a incepe o faza de atac directa.

Semnele tipice pentru o faza de constructie prea lunga sunt:

-          faza de atac nu conduce la o actiune de atac directa;

 

Comentariu:

O actiune de atac directa exista in specia atunci cand echipa in atac foloseste mijloace tactice astfel incat sa castige un avantaj de spatiu, fata de aparatori, sau cand creste ritmul de atac fata de faza de constructie;

-          jucatorii primesc mingea repetat stand pe loc sau indepartandu-se de poarta;

-          dribling repetat, pe loc;

-          cand se confrunta cu un adversar, jucatorul in posesia mingii se intoarce prematur, asteapta intreruperea jocului de catre arbitrii, sau nu castiga un avantaj in spatiu fata de aparator;

-          actiuni active de aparare: aceasta impiedica cresterea ritmului deoarece aparatorii blocheaza pasarea mingii si deplasarea atacantilor.

-          echipa in atac nu creste clar ritmul de atac in faza de finaizare fata de faza de constructie.

4.            Dupa aratarea semnaului de presemnaizare

Dupa presemnaizarea jocului pasiv, arbitrii trebuie sa permita o faza de constructie de atac (arbitrii trebuie sa cunoasca ca juniorii si echipele de niveluri inferioare necesita un timp mai mare).

Daca dupa aceasta faza de constructie a atacului nu se observa nici o schimbare de ritm vizibila si nu se observa o actiune directa de atac, atunci arbitrii trebuie sa considere ca echipa in posesia mingii este vinovata de joc pasiv.

Comentariu:

Arbitrii trebuie sa fie atenti sa nu dicteze joc pasiv exact in timp ce echipa in posesia mingii incearca sa arunce la poarta sau se indreapta, spre poarta adversa.

 

Cum trebuie indicat semnaul de presemnaizare

Daca unul dintre arbitrii (de centru sau de poarta) observa intentia de joc pasiv, ridica mana (Semnaizarea 18). Celaat arbitru trebuie sa preia si el aceasta semnaizare. (Arbitri trebuie sa dea semnaul de presemnaizare de joc pasiv cu bratul dinspre banca de rezerve). Aceasta se face pentru a indica faptul ca echipa in posesia mingii nu incearca sa obtina o sansa de gol sau intarzie repetat reluarea jocului. Presemnaizarea este mentinuta pana cand: 1. atacul s-a sfarsit sau 2. presemnaizarea nu mai este vaabila (vezi mai jos).

Daca echipa in posesia mingii nu face nici o incercare, vizibila, de a arunca la poarta, unul dintre cei doi arbitrii va dicta joc pasiv si va acorda aruncare libera pentru echipa adversa.

Un atac, care incepe cand echipa intra in posesia mingii, este considerat incheiat atunci cand echipa marcheaza un gol sau pierde posesia mingii.

Semnaul de preavertizare se arata, in mod norma, pe toata durata de desfasurare a atacului. Totusi, in timpul unui atac, exista 2 situatii cand nu se mai considera ca este joc pasiv si presemnaizarea trebuie oprita imediat: 1. echipa in posesia mingii arunca la poarta si mingea revine la aceasta echipa respinsa de portar sau de barele portii (direct sau sub forma de aruncare de la margine) sau 2. un jucator sau oficia a echipei in aparare primeste o sanctiune progresiva, conform Regulii 16 datorita unei abateri de la Regulament sau a unei comportari nesportive. In aceste doua situatii echipei in posesia mingii trebuie sa i se permita o noua faza de constructie.

 

 

5.         Comportare  nesportiva ( 8:4, 16:1c, 16;3e )

Pentru sanctionare, conform regulii 16, comportarile nesportive se impart in 3 categorii, pentru care se dau exemplele de mai jos:

5.1.             Sanctiuni progresive, daca actiunea este repetata (16:1c);

5.2.             Sanctiuni progresive, de la prima actiune (16:1c);

5.3.             Actiuni specifice, sanctionate intotdeauna cu o eliminare de 2 minute (16;3e)

Urmatoarele situatii specifice sunt exemple atunci cand cele 3 categorii trebuie sa se aplice:

 

5.1.             Cand aparatorii folosesc propriul spatiu de poarta, ca pozitie de baza in aparare (de ex. nu atunci cand este o reactie imediata, intr-o situatie izolata cand se confrunta cu un jucator intr-o situatie de gol);

 

5.2.              

a)                  hartuirea unui adversar sau coechipier prin cuvinte sau gesturi de natura provocatoare; ex. specific: strigarea la un adversar care executa o aruncare de la 7 metri;

b)                  intarzierea executarii unei aruncari pentru echipa adversa, in mod tipic prin nerespectarea distantei de 3 metri, sau de ex. cand portarul nu da mingea executantului aruncarii de la 7 metri; (vezi totusi regulile 14:8, 14:9, 15;4 paragraful 2 si 15:5 paragraful 3);

c)                  prin actiuni fase-simulare (-teatru-) incercand sa induca in eroare arbitri in ceea ce priveste actiuni ae adversarilor (ex. pretinzand ca s-a comis un fault);

d)                  cand se blocheaza direct o aruncare sau o pasa prin folosirea labei piciorului sau a partii inferioare a piciorului (gambei); (o miscare reflexa, cum ar fi o indoire instinctiva a piciorului, cand vine mingea; sau blocarea mingii printr-o miscare normaa a piciorului in timpul miscarii corpului spre adversar, nu trebuie sanctionate) vezi deasemenea Regula 7:8;

5.3.                        

a)                   cand s-a acordat o decizie impotriva echipei in posia mingii si jucatorul cu mingea nu o lasa sa cada sau nu o pune imediat pe sol; similar daca mingea se afla deja pe sol iar jucatorul o indeparteaza de la locul respectiv;

b)                   interventia in joc a jucatorilor sau oficiailor aflati in spatiul de schimb, de ex. prin interventia din spatiul de schimb in terenul de joc sau prin retinerea mingii in spatiul de schimb cand aceasta a ajuns acolo.

 

6.         Comportare  nesportiva  grosolana ( 8:6, 16:6c )

 

Urmatoarele sunt exemple de actiuni care trebuie sa conduca la sanctiunea directa de descaificare, conform Regulii 16;6c. Prin anaogie, ate actiuni pot fi considerate de arbitri, ca apartinand acestei categorii:

a)                   comportament insultator (prin vorbe, gestica, mimica si contact corpora) aduse unor ate persoane (arbitri, cronometror / scorer, observator, oficia, jucator, spectator s.a.m.d.) ;

b)                   aruncarea sau indepartarea mingii, intr-o maniera demonstrativa, dupa o decizie a arbitrilor;

c)                   daca portarul in mod demonstrativ refuza sa incerce sa apere o aruncare de la 7 metri;

d)                   riposta, a unui jucator, dupa un fault comis asupra lui (loveste inapoi, reflex);

e)                   aruncarea intentionata a mingii intr-un jucator advers, in timpul unei intreruperi a jocului; (daca este facuta cu multa forta si de la o distanta foarte mica este mai potrivit sa fie considerata violenta);

f)                     intreruperea unei sanse clare de gol prin interventia unui oficia de echipa sau a unui jucator suplimentar, care patrunde pe teren (4:2, 4;3, 4:6), sau de catre un oficia de echipa sau jucator, care intervine in terenul de joc din spatiul de schimb.

g)                   daca in ultimele minute ae  jocului, un jucator foloseste astfel de metode incat intra sub incidenta regulii 8:5 sau 8:6, numai pentru a impiedica adversarii sa aibe timp pentru a ajunge intr-o pozitie din care sa inscrie un gol decisiv (pentru a castiga sau a egaa, sau sa obtina diferenta de goluri necesara) sau de a ajunge intr-o pozitie din care se poate acorda aruncare de la 7 metri;

 

 

7.       Aruncarea  de  incepere ( 10:3 )

Aceasta inseamna ca arbitrii nu trebuie sa fie pedanti si sa nu caute posibilitati de a interveni sau chiar de a sanctiona echipa care incearca sa execute aruncarea rapid.

De exemplu, arbitrii trebuie sa evite ca notatiile pe care le fac, sau ate sarcini pe care le au, sa ii impiedice sa verifice, rapid, pozitiile jucatorilor. Arbitrul de centru trebuie sa fie pregatit sa fluiere executia aruncarii imediat ce jucatorul a ocupat pozitia corecta, presupunand ca pozitia coechipierilor nu trebuie corectata.

In plus, arbitrii trebuie sa aiba in vedere ca coechipierii executantului aruncarii au voie sa depaseasca linia de centru imediat dupa fluier. (Aceasta este o exceptie de la regula de baza a executarii aruncarilor).

 

Cu toate ca regula prevede ca executantul aruncarii trebuie sa stea cu piciorul pe linia de centru, pana la o distanta de maximum 1,5 metri de o parte si de ata a mijlocului terenului, arbitrii nu trebuie sa fie exagerat de exacti si sa nu isi faca griji pentru cativa centimetri. Principaul lucru este a se evita nesportivitatea si nesiguranta pentru adversari, in ceea ce priveste cand si de unde s-a executat aruncarea de incepere.

 

In afara de aceasta, la majoritatea suprafetelor de joc mijlocul terenului nu este marcat, iar la ate suprafete de joc linia de mijloc este intrerupta datorita reclamelor din centru. In asemenea cazuri atat executantii, cat si arbitrii trebuie sa aprecieze pozitia corecta, iar a persevera in exactitate ar fi nerea si neindicat.

 

8.       Definitia  unei  - sanse  clare  de  gol - ( 14:1 )

 

In scopul regulei 14:1, exista o -sansa clara de gol- atunci cand :

 

a)                   un jucator care are deja controlul mingii si a echilibrului sau corpora (este in plenitudinea fortelor) la linia spatiului de poarta a echipei adverse, are ocazia de a arunca la poarta , fara ca un adversar sa aibe posibilitatea de a impiedica aruncarea prin mijloace regulamentare;

b)                   un jucator care are controlul mingii si a echilibrului sau corpora (este in plenitudinea fortelor) aearga, sau dribleaza mingea, pe contraatac, singur spre portarul advers, fara ca un adversar sa aibe posibilitatea de a a se interpune in fata lui si sa opreasca contraatacul;

c)                   un jucator se afla in una din situatiile mai sus mentionate a) sau b) cu exceptia faptului ca jucatorul nu se afla inca in posesia mingii, dar este pregatit sa primeasca mingea. Arbitrii trebuie sa fie convinsi ca nici un adversar nu este in stare sa impiedice primirea mingiei prin mijloace regulamentare;

d)                   un portar si-a parasit propriul spatiu de poarta, iar un jucator advers, care are controlul mingii si a echilibrului sau corpora (este in plenitudinea fortelor), are o sansa clara de a arunca nestingherit mingea in poarta goaa. (Acest lucru este vaabil si atunci cand  jucatori din echipa adversa se afla intre jucatorul care vrea sa arunce si poarta goaa, dar in acest caz arbitrii trebuie sa ia in considerare posibilitatea ca acesti jucatori sa actioneze cu mijloace regulamentare).

 

 

9.       Intreruperi  ae  timpului  de  joc  de  catre  cronometror  ( 18:1 )

 

Daca un cronometror intrerupe jocul pentru schimbari gresite, sau intrari neregulamentare, conform regulilor 4:2 - 3, 5 - 6, jocul va fi reluat cu o aruncare libera pentru echipa adversa, care se va executa, in mod norma, din locul unde s-a comis abaterea. Daca, totusi, mingea se afla, in momentul intreruperii, intr-o pozitie mai favorabila pentru echipa care beneficiaza de aruncarea libera, atunci aruncarea libera trebuie executata din acea pozitie (vezi regula 13:6, paragrafele 3 si 4).

In cazul unor asemenea neregularitati cronometrorul trebuie sa intrerupa imediat jocul, fara a lua in considerare regulile generae ae - avantajului -, conform regulilor 13:2 si 14:2. Daca jocul a fost intrerupt datorita unor astfel de neregularitati comise de echipa in aparare si, prin aceasta, a fost impiedicata o sansa clara de gol, trebuie sa se dicteze aruncare de la 7 - m, conform Regulii 14:1 a.

In cazul ator tipuri de neregularitati, care trebuiesc anuntate arbitrilor, cronometrorul trebuie sa astepte pana la prima intrerupere de joc. Daca, totusi, cronometrorul intervine si intrerupe jocul, acest lucru nu duce la pierderea posesiei mingii. Jocul va fi reluat cu o aruncare libera executata de echipa care s-a aflat in posesia mingii in momentul intreruperii.

Daca, insa, intreruperea a fost cauzata de o neregularitate comisa de echipa in aparare si arbitrii sunt de parere ca, datorita intreruperii pripite, a fost impiedicata o  sansa clara de gol pentru echipa in atac, trebuie acordata aruncare de la 7 - m, conform regulei 14:1.b. Ca principiu genera, neregularitatile observate si raportate de catre cronometror / scorer (cu exceptia regulilor 4:2 - 3, 5 - 6) nu conduc la sanctiuni personae.

O decizie de acordare a unei aruncari de la 7 - m, conform regulei 14:1.a, dupa cum s-a explicat si in paragraful 2, de mai sus, este vaabila si in cazul in care un arbitru sau delegat tehnic (I.H.F., sau federatiei continentae sau nationae) intrerupe jocul datorita unei neregularitati, care are ca urmare avertizarea verbaa sau sanctionarea unui jucator, sau oficia, a echipei in aparare, comise in momentul in care echipa in atac are o sansa clara de gol.     

 

Regulamentul Spatiului de schimb

 

1.         Spatiile de schimb se afla, in afara liniei de margine, in stanga si dreapta prelungirii liniei de mijloc, pana la capatul bancii de schimb corespunzatoare si daca conditiile de spatiu o permit, si in spatele bancilor (Regulamentul de joc: Fig. 1).

Reglementarile pentru evenimentele I.H.F. si ae federatiilor continentae stabilesc ca bancile de schimb incep de la 3,5 metri de linia de mijloc. Aceasta este o recomandare vaabila pentru jocuri, la toate celelate niveluri.

In fata bancilor de schimb, pe linia de margine, nu este voie sa fie amplasate nici un fel de obiecte (pentru cel putin 8 metri de la linia de mijloc).

2.         In spatiul de schimb au dreptul sa stea numai jucatorii si oficiaii unei echipe, care sunt inscrisi in raportul de joc (Regula 4:1 - 2).

In cazul in care este necesar un translator, acesta trebuie sa ia loc in spatele bancii de rezerve.

3.         In spatiul de schimb, oficiaii echipei trebuie sa poarte echipament sportiv complet, sau imbracaminte civila.

4.         Cronometrorul si scorerul vor ajuta arbitrii la monitorizarea ocupantilor spatiului de schimb inaintea si in timpul jocului.

Daca, inaintea inceperii jocului, exista neregularitati privitoare la regulile spatiului de schimb, jocul poate incepe doar atunci cand neregularitatile au fost inlaturate. Daca aceste neregularitati apar in timpul jocului, jocul nu poate fi continuat, dupa prima intrerupere, decat dupa ce neregularitatile au fost inlaturate.

5.         Oficiaii unei echipe au dreptul si indatorirea de a-si conduce si indruma echipa, chiar si in timpul jocului, intr-o maniera corecta si in spirit sportiv, in limitele regulamentului. In principiu, ei trebuie sa stea pe banca de rezerve a echipei.

Totusi oficiailor le este permis sa se miste in spatiul de schimb,in specia pentru :

-          a conduce schimbarea jucatorilor;

-          a da indicatii tactice jucatorilor din teren si de pe banca de rezerva;

-          a acorda ingrijiri medicae

-          a solicita time - out de echipa;

-          a comunica cu cronometrorul / scorerul.  Acest lucru este vaabil numai pentru -responsabilul oficia de echipa- si numai in situatii cu totul deosebite (vezi regula 4:2).

Permisiunea de a se deplasa este vaabila, de regula, numai pentru un singur oficia pentru fiecare echipa. Oficiaul echipei, care se deplaseaza, trebuie sa respecte limitele spatiului de schimb - dupa cum a fost definita la punctul 1 de mai sus. Oficiaul echipei nu trebuie sa impiedice vizibilitatea cronometroruli / scorerului.

 

In principiu, jucatorii aflati in spatiul de schimb trebuie sa stea pe banca de rezerve.

Jucatorilor le este, totusi, permis sa:

-      sa se incalzeasca fara minge in spatele bancii de schimb, daca conditiile de spatiu o permit si nu deranjeaza desfasurarea jocului.

     

Oficiailor sau jucatorilor nu le este permis :

-          sa intervina sau sa aduca ofense la adresa arbitrilor, delegatilor, cronometrorului / scorerului, jucatorilor, oficiailor unei echipe sau spectatorilor printr-un comportament provocator, protestatar sau prin orice at fel de comportament nesportiv (limbaj, mimica sau gesturi);

-          sa paraseasca spatiul de schimb in scopul influentarii jocului;

-          in timpul incalzirii sa stea, sau sa aerge, in lungul liniei de   margine.

Este de asteptat ca in genera, oficiaii de echipa si jucatorii sa ramana in spatiul de schimb a echipei lor. Daca totusi un oficia de echipa paraseste spatiul de schimb pentru o ata pozitie el isi pierde dreptul de a conduce echipa si trebuie sa se intoarca in propriul spatiul de schimb pentru a-si recastiga drepturile. Mai mult decat atat jucatorii si oficiaii de echipa raman sub jurisdictia arbitrilor in timpul jocului, si regulile de sanctionare personaa se aplica deasemenea si jucatorilor sau oficiailor care decid sa paraseasca terenul de joc si spatiul de schimb. De aceea comportarile nesportive, comportarile nesportive grosolane si violenta trebuie sanctionate la fel ca si cand ar fi avut loc pe terenul de joc sau in spatiul de schimb.

6.         In caz de nerespectare a regulamentului spatiului de schimb, arbitrii sunt obligati sa procedeze conform regulilor 16:1c, 16:3c - d sau 16:6a,c (avertisment, eliminare, descaificare).

7.        Daca arbitrii nu au observat o incalcare a Regulamentului

spatiului de schimb, acestia trebuie sa fie informati de catre cronometror / scorer la urmatoarea intrerupere a jocului.

Delegatul tehnic I.H.F., ai unor federatii continentae sau nationae, care au fost delegati la un anumit joc, au dreptul sa atraga atentia arbitrilor (la urmatoarea intrerupere de joc), asupra unei posibile incalcari a Regulamentului, sau a nerespectarii Regulamentului spatiului de schimb (cu exceptia cazurilor in care deciziile arbitrilor au fost luate in baza propriilor observari a faptelor).

In aceste cazuri, jocul va fi reluat cu o aruncare corespunzatoare situatiei de joc.

Totusi, daca delegatul tehnic I.H.F., (continenta sau nationa) considera ca este necesara o intrerupere imediata a jocului, datorita unor abateri ae unei echipe, jocul va fi reluat prin acordarea posesiei mingii echipei adverse (aruncare libera sau, in caz de sansa clara de gol, aruncare de la 7 metri).

Jucatorul sau oficiaul care a comis abaterea trebuie sanctionat de arbitri; Detaiile trebuie mentionate in raportul de joc.

8.       Daca arbitrii nu iau nici o masura in ceea ce priveste incacarea regulamentului spatiului de schimb, chiar dupa ce au fost atentionati asupra acestui fapt, atunci delegatul tehnic I.H.F., (continenta sau nationa) trebuie sa inainteze un raport la instanta competenta (de exemplu: comisia de disciplina). Aceasta instanta va decide asupra evenimentelor petrecute in spatiul de schimb si asupra atitudinii arbitrilor.     

             

 

Ghid pentru terenul de joc si porti

 

a)         Terenul de joc (Fig.1) este un dreptunghi de 40 x 20 m. El trebuie verificat prin masurarea lungimii celor doua diagonae. Lungimile diagonaelor masurate din muchia exterioara a coltului terenului, in muchia exterioara a coltului opus, trebuie sa fie de 44,72 metri. Lungimea diagonaelor unei jumatati de teren trebuie sa fie de 28,28 metri, din muchia exterioara a fiecarui colt, in muchia exterioara opusa a liniei de mijloc.

          Terenul de joc este prevazut cu marcaje, denumite -linii-.

Latimea liniilor de poarta (intre barele portii) este de 8 cm, ca si barele portii, toate celelate linii avand latimea de 5 cm. Liniile care delimiteaza spatii de joc aaturate pot fi inlocuite prin culori diferite care delimiteaza suprafete adiacente.

b)         Spatiul de poarta din fata portilor consta dintr-un dreptunghi de 3 x 6 metri si doua sferturi de cerc, de legatura, cu o raza de 6 metri. Spatiul de poarta se face prin trasarea - parael cu linia de poarta si la o distanta de 6 metri de la muchia posterioara a liniei de poarta la muchia anterioara a liniei spatiului de poarta - a unei linii lungi de 3 metri. Aceasta linie se continua, pe ambele parti, cu doua sferturi de arc de cerc la care muchiile interioare-posterioare ae barelor respective constituie centrul de unde se masoara raza de 6 metri. Linia si sferturile de cerc care delimiteaza spatiul de poarta sunt denumite -linia spatiului de poarta-. Distanta dintre muchiile exterioare ae punctelor de intersectie dintre arcurile de cerc si linia exterioara a portii este, astfel, de 15 metri. (Fig. 5).

c)         Linia intrerupta de aruncare libera (linia de 9 - m) este paraela si concentrica cu linia spatiului de poarta, dar la o distanta de 3 metri de aceasta. Segmentele ca si spatiile intermediare masoara, fiecare, 15 cm. Segmentele vor fi decupate in unghi drept, si vor fi radiae. Masurarea marcajelor curbe se face pe coarda exterioara a marcajelor (Fig. 5).

d)                   Linia de 7 - m este lunga de un metru si va fi trasata direct in fata portii,  parael cu poarta, la o distanta de 7 metri, masurata de la muchia posterioara a liniei de poarta la muchia anterioara a liniei de aruncare de la 7 -m (Fig. 5).

e)                   Linia de restrictie a portarului (de la 4 - m) din fata portii are lungimea de 15 cm. Ea se traseaza parael cu linia de poarta, la o distanta de 4 metri, masurati de la muchia posterioara a liniei portii la muchia anterioara a liniei de la 4 - m, ceea ce inseamna ca ambele linii se includ in distanta de 4 metri.

f)          Terenul de joc ar trebui sa fie inconjurat de un spatiu de siguranta de cel putin 1 (un) metru de-a lungul liniilor de margine si de 2 (doi) metri in spatele liniilor de poarta.

g)         Poarta (Fig. 2) este asezata la mijlocul fiecarei linii exterioare a portii. Portile trebuie sa fie bine fixate de podea sau de peretele aflat in spatele lor. Ele masurata in interiorul barelor 3 metri latime si 2 metri inatime. Barele portii trebuie sa formeze un dreptunghi, la care diagonaele interioare trebuie sa masoare 360,5 cm (maximum 361 cm - minimum 360 cm, cu o diferenta de maximum 0,5 cm la aceeasi poarta). Muchia posterioara a barelor portii trebuie sa se ainieze cu muchia posterioara a liniei de poarta (si a liniei de poarta exterioara) in asa fel incat barele portii vor fi cu 3 cm iesite in afara liniei exterioare a portii.

Stapii portii si bara transversaa, care ii uneste,  trebuie sa fie confectionate din acelasi materia (de exmplu lemn, metae usoare sau materia sintetic) si de forma patrata in sectiune de 8 cm, cu muchiile rotunjite cu o raza  de 4 ±1 mm. Stapii portii si bara transversaa trebuie vopsite, pe cele trei laturi vizibile dinspre terenul de joc, in doua culori distincte si contrastante atat una cu ceaata cat si cu culorile din jur. Amandoua portile, de pe acelasi teren, trebuie sa fie vopsite in aceleasi culori.

Benzile colorate masoara la colturi (imbinarea stapilor laterai cu bara transversaa), cate 28 cm in fiecare directie.  Toate celelate benzi trebuie sa aibe lungimea de 20 cm. Fiecare poarta va fi prevazuta cu o plasa, numita plasa portii, care trebuie sa fie in asa fel fixata incat o minge aruncata in poarta sa ramana acolo, sau sa nu treaca prin plasa si sa iasa afara. In caz ca este necesar, se mai poate prinde, in poarta, in spatele liniei de poarta, o plasa suplimentara. Distanta dintre linia de poarta si aceasta plasa suplimentara trebuie sa fie de cca. 70 cm, dar nu mai putin de 60 cm.

h)         Adancimea plasei portilor ar trebui sa fie, la partea superioara, 0,9 m in spatele liniei de poarta, iar la partea inferioara 1,1 m, cu o toleranta admisa de ± 0,1 m. Ochiurile plasei nu trebuie sa fie mai mari decat 10 x 10 cm. Plasa trebuie sa fie prinsa de barele laterae si de bara transversaa, cel putin, la fiecare 20 cm.

Este permis ca plasa suplimentara sa fie in asa fel legata de plasa portii incat sa nu poata intra nici o minge intre ele.

i)          In spatele portii, la mijlocul liniei de poarta exeterioara, la o distanta de cca. 1,5 m de poarta, trebuie montata o plasa de protectie verticaa, de 9 - 14 m lungime si cu o inaltime de 5 m de la nivelul podelei.

j)          La mijlocul  spatiului de schimb, pe una dintre laturile terenului se afla masa cronometrorului. Masa poate fi de maximum 4 metri lungime si  trebuie amplasata la o inaltime de cca.  30 - 40 cm deasupra suprafetei de joc, pentru a asigura o vizibilitate buna.

k)         Toate masuratorile care nu au indicata nici o toleranta vor trebui sa corespunda normelor ISO (Internationa Standard Organization) 2768 - 1 / 1989.

l)          Normele pentru portile de handba au fost stabilite de Comitetul European pentru Standardizare, CEN (ComitA© EuropA©en de Normaisation), in cadrul normelor EN 749, in legatura cu EN 202.10-1.

 

 

GHID  PENTRU

ANTRENORI / JUCATORI, ARBITRI  SI DELEGATI / OFICIaI  MASA  REFERITOARE LA REGULAMENTUL  2005

 

Arbitrii  sunt obligati sa citeasca toate cele 3 coloane. Delegatii / oficiaii de masa sunt deasemenea obligati  sa  citeasca  coloana pentru  arbitri.

 

1.      Daca un arbitru fluiera pentru ca un atacant a cacat in spatiul de poarta a echipei adverse (sau atinge mingea aflata pe podea in spatiul de poarta) aceasta conduce la o aruncare de la poarta si nu la o aruncare libera in favoarea echipei in aparare.

 

ANTRENORI SI  JUCATORI	ARBITRI	DELEGATI  SI  OFICIaI  MASA
Portarul trebuie sa procedeze in mod contrar, ca pana in prezent. Daca mingea se afla in spatiul de poarta, ea poate fi repusa in joc imediat. Daca mingea iese din spatiul de poarta ea trebuie redata portarului in spatiul de poarta.   Adversarilor le este permis sa stea in imediata apropiere a liniei spatiului de poarta, in afara lui, dar nu au voie sa impiedice mingea sa depaseasca linia spatiului de poarta.	Sa arate semnaizarea -aruncare de la poarta- foarte clar, in asa fel incat sa reaminteasca jucatorilor ambelor echipe despre aceasta schimbare.   Sa supravegheze cu atentie actiunile adversarilor, astfel ca acestia sa nu intervina la executia rapida a aruncarii.	Dupa fluierul arbitrului, echipa portarului are posesia mingii, iar aceasta nu intra in joc inainte ca aruncarea de la poarta sa fie executata.

 

2.      Daca mingea atinge tavanul saii (sau un obiect care este atarnat de tavan), rezulta o aruncare de la margine, si nu o aruncare libera in favoarea adversarilor echipei care a atins ultima mingea. Aruncarea se va executa din cel mai apropiat loc, de la cea mai apropiata linie de margine de locul unde mingea a atins tavanul saii.

 

ANTRENORI SI  JUCATORI	ARBITRI	DELEGATI  SI  OFICIaI  MASA
Se va executa o aruncare de la margine normaa de la cea mai apropiata linie de margine din locul care pare a fi in linie cu locul unde mingea a atins tavanul saii. Nu trebuie sa se astepte fluierul arbitrului.	Va indica semnaizarea pentru -aruncare de la margine- si va indica rapid linia de margine de unde se va executa aruncarea si locul aproximatiov a executiei. Va rugam sa retineti ca aprecierea exacta a locului de executie este aproape imposibila, asa incat trebuie sa fiti flexibili, dar sa nu  gresiti si sa creati un avantaj necuvenit.	Sa fiti siguri si sa retineti care echipa trebuie sa execute aruncarea de la margine, daca aceasta actiune s-a petrecut in momentul in care s-a solicitat un time - out de echipa.

 

 

 

3.      Nu mai este obligatoriu sa se dicteze time - out o data cu dictarea unei aruncari de la 7 - m.. Decizia de a dicta time - out este la discretia arbitrilor, in concordanta cu criteriile normae de acordare a acestei decizii.

 

ANTRENORI SI  JUCATORI	ARBITRI	DELEGATI  SI  OFICIaI  MASA
Daca echipa dumneavoastra -se grabeste-, nu trebuie sa asteptati ca arbitrii sa dicteze time-out, ci sa pregstiti aruncarea cat mai repede. La fel, daca doriti sa evitati un time-out, incercati sa nu trageti de timp. Ca si pana acum, inlocuirea portarului nu e permisa dupa ce executantul sete pregatit la linia de 7m sa execute aruncarea.	Inainte de a dicta un time-out, aveti in vedere atat scorul si timpul ramas de joc, cat si echipa care cauzeaza intarzierea reluarii jocului. Schimbarea portarului sau o desemnare tarzie a executantului aruncarii de la 7m duce in mod norma la acordarea time-out-ului. Daca nu sunteti siguri ca se produce sau nu o intarziere, acordati time-out; aceasta nu este contrar regulamentului. Arbitrul de centru trebuie sa arate semnaizarea de time-out catre masa.	Amintiti-va SA NU opriti automat timpul de joc in momentul acordarii unei aruncari de la 7m. Asteptati si fiti atent la o eventuaa semnaizare de time-out din partea arbitrilor.

 

4.      In regulament s-a introdus o atentionare ca nu doar faulturile dure pot duce la o descaificare. Si o impingere usoara poate fi foarte periculoasa daca intervine intr-un moment gresit, de exemplu atunci cand jucatorul nu vede ce se intampla sau cand acesta nu se poate apara, in cazul unui contraatac sau cand atacantul este in aer.

 

ANTRENORI SI  JUCATORI	ARBITRI	DELEGATI  SI  OFICIaI  MASA
Daca observati ca jucatorul advers este intr-o pozitie vulnerabila, renuntati la o impingere ori lovitura care ar duce la o accidentare. Chiar daca sunteti disperati si simtiti ca trebuie sa actionati, va rugam sa reaizati efecul unuei asemenea impingeri sau lovituri aspura adversarului.	Trebuie sa renuntati la obisnuinta de a observa doar faulturile dure; urmariti deasemenea situatiile in care un fault marunt sau o impingere usoara ori mascata poate fi primejdioasa pentru un jucator aflat intr-o pozitie vulnerabila, cum ar fi atunci cand jucatorul este in saritura ori pe contraatac. In aceste cazuri impingerea sau lovirea poate fi la fel de periculoasa. In aceste situatii nu ezitati sa aratati cartonasul ROSU.	-

 

5.      Atunci cand o echipa are rezultatul necesar in ultimele minute ae jocului (conduce cu un gol, rezultat ega sau o diferenta suficienta de goluri), poate fi tentata sa foloseasca orice metode, indiferent cat de nesportive ar fi acestea, pentru a apara rezultatul. Este vorba despre cazul in care adversarii sunt opriti sa ajunga intr-o situatie clara de gol prin actiuni de  -sabotare-. O descaificare pentru un asemenea fault va fi de acum trecuta de catre arbitrii intr-un raport suplimentar, in asa fel incat federatia respectiva sa poata lua cele mai severe masuri disciplinare dupa joc.

 

ANTRENORI SI  JUCATORI	ARBITRI	DELEGATI  SI  OFICIaI  MASA
Avand in vedere riscul unei suspendari, jucatorul trebuie sa gaseasca o metoda mai putin drastica care sa impiedice adversarul sa ajunga intr-o situtie clara de gol sau sa dea o pasa unui jucator demarcat.	Arbitrii trebuie sa cunoasca rezultatul si timpul de joc ramas. Deasemenea, daca acorda o aruncare de la 7m pentru impiedicare unei sanse clare de gol, atunci decizia de descaificare trebuie privita ca o decizie normaa in aceasta situatie.	Aceste situatii adesea implica o mare atentie, fiind acordate multe time-out-uri pentru ca fiecare secunda este pretioasa. Ar putea fi necesara atentionarea arbitrilor despre posibilitatea corectarii timpului de joc in cazul in care fluierul arbitrului nu a dus la oprirea timpului de joc.

 

6.      Cu cativa ani in urma, regulamentul a fost schimbat modul de sanctionare progresiva in timpul jocului, in afara terenului de joc (spre exemplu, se poate acorda 2min. unui jucator aflat pe banca de rezerve, sau unui oficia a echipei). La acel moment s-a trecut cu vederea diferentele in aplicarea sanctiunilor progresive din timpul jocului si din pauza sau din timpul ator intreruperi ae jocului. Pana acum, se trecea direct de la cartonas gaben la descaificare. Aceasta situatie a fost corectata.

 

ANTRENORI SI  JUCATORI	ARBITRI	DELEGATI  SI  OFICIaI  MASA
Jucatorii si antrenorii au fost obisnuiti cu ezitare din aprtea arbitrilor in a sanctiona incacarile regulamentului petrecute in pauza, pentru ca descaificarea ar fi fost singura aternativa. Protestele, sosirea intarziata pe teren pentru inceperea reprizei a doua sau ate comportari nesportive vor duce de acum la o sanctiune de 2min.	Scopul acestei clarificari este acela de a fi constanti in decizii, nu acela de a gasi noi oportunitati pentr a sanctiona. Cu toate acestea, sanctiunea de 2min poate fi sanctiunea corecta pentru situatii care inainte nu erau pedepsite. Retineti, o descaificare in timpul pauzei duce acum la o reducere a efectivului echipei pe timp de 2 minute. Va rugam sa informati oficiaii de la masa despre sanctiunile acordate in timpul pauzei.	O sanctiune de 2min. acordata in timpul pauzei sau a atei intreruperi o sa fie tratata in acelasi fel ca si celelate sanctiuni. Totusi, e important sa ajutati arbitrii prin comunicare cu echipele, in asa fel incat jocul sa se reia cu un numar corect de jucatori pe teren.

 

7.      O interpretare mai clara a fost introdusa pentru situatiile in care un jucator foloseste piciorul pentru a opri sau devia mingea. Un jucator care in mod intentionat blocheaza o pasa sau o aruncare la poarta va fi sanctionat progresiv; sanctionarea progresiva nu va interveni in momentul cand jucatorul, din reflex, strange picioarele cand un adversar incearca sa+i treaca mingea printre picioare sau cand jucatorul se misca spre un adversar si mingea il loveste in picior.

 

 

ANTRENORI SI  JUCATORI	ARBITRI	DELEGATI  SI  OFICIaI  MASA
Jucatorii trebuie sa se abtina de la a incerca in mod instinctiv sa atinga mingea cu piciorul cand mingea se indreapta spre el.	Ca si pana acum, nu este o incacare a regulamentului atunci cand mingea este aruncata spre piciorul unui adversar care nu-si misca piciorul.	-

 

8.      Atunci cand cronometrorul (sau delegatul) opreste jocul cu un fluier, timpul oficia de joc trebuie oprit imediat, fara a se astepta semnaizarea de time-out din partea arbitrilor. Motivul intreruperii nu conteaza. Toate deciziile arbitrilor dupa fluierul cronometrorului nu vor fi vaabile, exceptie facand sanctiunile disciplinare. De exemplu, un gol va fi anulat, chiar daca aruncarea de incepere a fost executata.

 

ANTRENORI SI  JUCATORI	ARBITRI	DELEGATI  SI  OFICIaI  MASA
Se intampla ca jocul sa continue dupa interventia cronometrorului, daca semnaul sonor nu este auzit de catre arbitrii sau jucatori. Aceasta poate duce la situatii in care aparatorul crede ca timpul de joc este oprit, iar atancantul continua. Este deci important sa se evite actiuni disperate care ar putea duce la sanctiuni disciplinare, pentru ca acestea raman vaabile.	Arbitrii trebuie sa faca toate eforturile sa auda semnaul sonor dat de oficiaii de la masa, pentru ca jocul sa poata fi oprit imediat. Motivul acestei opriri a timpului de joc trebuie descoperit, si trebuie luate sanctiunile disciplinare sau ate decizii, in functie de motivul intreruperii. Impreuna cu oficiaii de la masa, arbitrii trebuie sa decida locul de unde se va relua jocul.	Oficiaii de la masa trebuie sa-si impuna un reflex de a combina fiecare fluier cu o miscarea pentru a opri timpul de joc. Este foarte important ca delegatul/cronometrorul sa observe imediat daca jocul continua din cauza ca semnaul sonor nu a fost auzit. In acest caz sunt necesare actiuni mai viguroase: actionarea sirenei sau un fluierat mai puternic, semnaizari cu mainile, oficiaul se ridica in picioare sau chiar intra pe terenul de joc.

 

9.      Reglementari speciae au fost introduse pentru executarea aruncarii libere dupa terminarea timpului de joc si o aruncare libera directa este singura optiune. Intentia este de a grabi executarea si de a evita intarzierile care devenisera iritante. Coechipierii executantului trebuie sa stea la 3 metri si nu se mai pot aduna in jurul executantului. Echipa care executa aruncarea poate efectua o schimbare, dar echipa in aparare nu mai are voie sa efectueze nici o schimbare. Arbitrii trebuie sa grabeasca executantul sa ajunga in pozitia corecta si sa arunce cat mai repede.

 

ANTRENORI SI  JUCATORI	ARBITRI	DELEGATI  SI  OFICIaI  MASA
Executantul trebuie sa se deplaseze catre locul indicat, iar coechipierii lui sa stea la distanta de 3 metri. Executantul trebuie sa astepte fluierul arbitrului. ate intarzieri vor fi privite ca si comportari nesportive, exceptie facand schimbarea executantului. Aparatorii trebuie sa stea la 3 metri distanta, si orice abatere va fi tratata ca si comportare nesportiva. Pentru ca nu mai este permisa nici o schimbare echipei in aparare, nu mai este necesar sa se astepte ca echipa in aparare sa fie gata pentru executare.	Nu mai este nici un motiv pentru intarzieri. Echipa in atac trebuie sa desemneze rapid un executant si orice schimbare trebuie facuta imediat. Fluierul pentru executarea aruncarii trebuie sa se auda imediat ce executantul se afla in pozitia corecta de aruncare. E foarte important sa se verifice distanta la care sunt amplasati coechipierii executantului. Daca intervin adversarii, acestia trebuie sanctionati. Daca portarul pretinde ca este accidentat, acesta trebuie sa paraseasca imediat terenul de joc si inlocuit. Orice ata schimbare este interzisa. Prima incercare de inlocuire duce la o reducere a numarului de jucatori de pe teren, celelate trebuie oprite.	Delegatul si oficiaii de la masa nu mai au sarcina de a supraveghea timpul de joc si trebuie sa ajute arbitrii sa impuna restrictiile la schimbul de jucatori. Trebuie reamintite echipelor noile reguli iar oficiaii de la masa trebuie sa urmareasca ambele echipe si sa anunte arbitrilor orice incacare a regulamentului pe care ei nu o pot impiedica. O metoda utila este sa noteze rapid numerele jucatorilor care sunt pe teren in momentul cand a fost acordata aruncarea, pentru a nu lasa loc pentru ate discutii.

 

10. Este specificat in mod clar ca TOTI jucatorii unei echipe care inlocuiesc portarul trebuie sa aiba aceeasi culoare a tricoului. Aceasta include o schimbare neprevazuta a portarului de catre un jucator care este folosit in mod norma ca si jucator de camp.

ANTRENORI SI  JUCATORI	ARBITRI	DELEGATI  SI  OFICIaI  MASA
Aceasta clarificare presupune o pregatire inaintea meciului. Aceasta include asigurarea ca -vesta-, sau tricoul specia care este pregatit pentru jucatorul de camp, are aceeasi culoare ca si tricoul portarului. Daca aveti vreun dubiu, consultati oficiaii de la masa inaintea meciului.	Chiar daca oficiaii de la masa ar trebui sa fie primii care descopera vreo problema, arbitrii trebuie sa fie atenti in legatura cu aceasta problema. Daca pe teren patrunde un jucator pe post de portar cu un echipament de culoare gresita, jocul trebuie oprit si jucatorul trebuie trimis pe banca sa se schimbe. Reluarea meciului se face printr-o aruncare libera pentru adversari, dar nu se ia nici o sanctiune disciplinara. (Daca un jucator patrunde in teren pe post de portar, dar are aceeasi culoare a tricoului ca si jucatorii de camp, aceeasta trebuie tratata ca si schimbare gresita si sanctionata corespunzator)	Delegatul/oficiaii de la masa trebuie sa ajute echipele si arbitrii pentru a preveni vreo problema. Daca un jucator se pregateste sa inlocuiasca portarul, aceasta schimbare ar trebui prevenita daca jucatorul nu are un tricou de culoare adecvata. Daca jucatorul intra fara ca problema sa fie descoperita, oficiaii de la masa trebuie sa opreasca jocul imediat si sa anunte arbitrii.

 

11. Body-piercing-urile vizibile au fost in mod specia mentionate in regulament si trecute in aceeasi categorie cu cerceii si inelele. Aceasta inseamna ca piercing-urile pot fi permise in cazul in care ele pot fi acoperite in asa fel incat sa nu fie periculoase pentru ati jucatori. Piercing-urile care nu sunt vizibile (sub tricou sau in gura) nu au fost specificate in regulament.

 

ANTRENORI SI  JUCATORI	ARBITRI	DELEGATI  SI  OFICIaI  MASA
Oficiaii echipelor au responsabilitatea de a aminti jucatorilor despre pericolele la care se expun prin folosirea body-piercing-urilor in timpul jocului, si de a verifica jucatorii inainte de joc.	Se recomanda o verificare inaintea meciului (in timpul incazirii), pentru ca numarul problemelor care apar in timpul jocului sa fie minim. Daca o asemenea problema este descoperita in timpul jocului, jucatorul trebuie trimis pe banca pentru a inlatura sau inlocui body-piercing-ul. Aceasta ar trebui in mod norma sa se intample atunci cand jocul este intrerupt.	Oficiaii de la masa trebuie sa ajute arbitrii cu observarea acestor probleme in timpul jocului.

 

12. Este inca permis, dar nu mai este necesar, sa existe un capitan de echipa, cum ar fi un jucator identificat printr-o banderola si care sa fie necesar sa participe la aegerea terenului si amingii inainte de joc. Chiar daca exista un capitan de echipa sau nu, orice jucator sau oficia a echipei poate participa la aegerea mingii si terenului.

 

ANTRENORI SI  JUCATORI	ARBITRI	DELEGATI  SI  OFICIaI  MASA
Ca si pana acum, responsabilului de echipa ii este permis sa intre in contact cu arbitrii sau cu masa. Nu este gresit a avea un capitan de echipa (oficia sau neoficia), doar ca existenta acestuia nu mai este obligatorie. O echipa poate avea nevoie de un capitan pentru problemele interne, dar acesta nu are nici o sarcina in relatia cu arbitrii sau masa.	Procedurile pentru aegerea terenului si a mingii nu au fost schimbate. Arbitrii vor cere responsabililor celor doua echipe cate un reprezentant si vor accepta decizia acestora.	-

 

13. In cazul in care un jucator care nu este trecut in raportul de joc si astfel nu are drept de participare la joc intra pe teren, rezulta o sanctionare progresiva a responsabilului de echipa. Jucatorul este sanctionat doar daca intra pe teren prin comiterea unei schimbari gresite (a 8-lea jucator), sau daca comite o infractiune pe teren.

 

ANTRENORI SI  JUCATORI	ARBITRI	DELEGATI  SI  OFICIaI  MASA
Responsabilul de echipa trebuie sa fie atent si sa verifice raportul de joc, daca jucatorul apare dupa ce raportul de joc a fost completat sau dupa inceperea meciului.	Daca oficiaii de la masa intervin din cauza ca un jucator care a intrat pe teren nu este trecut in raportul de joc, primul las este sanctionarea progresiva a responsabilului de echipa, deci sanctiunea exacta depinde de ate posibile sanctiuni anterioare pentru  responsabilul de echipa. Reluarea meciului se va face, in principiu, cu o aruncare libera pentru echipa adversa (exceptie facand cazul in care prin interventia mesei a fost intrerupta o sansa clara de gol, caz in care se va acorda o aruncare de la 7m).	Masa are un rol preventiv, in sensul in care apar dupa inceperea meciului jucatori ai caror numere nu sunt trecute pe raportul de joc, sau daca acestia stau pe banca sau se pregatesc sa intre pe teren.

 

14. Responsabilul de echipa trebuie sa se asigure ca in zona de schimb se afla doar jucatorii si oficiaii de echipa trecuti in raportul de joc, dupa inceperea jocului. Orice incacare va duce la sanctionarea progresiva a responsabilului de echipa.

 

ANTRENORI SI  JUCATORI	ARBITRI	DELEGATI  SI  OFICIaI  MASA
Responsabilul de echipa (sau un at coleg de-a sau) trebuie sa verifice personele care stau in spatiul de schimb in timpul jocului.	Vezi punctul anterior.	Delegatul si oficiaii de la masa trebuie sa verifice persoanele aflate in ambele spatii de schimb inaintea meciului pentru a preveni orice probleme.

 

15. A fost specificat in mod clar ca se sanctioneaza ca si comportare nesportiva intrarea pe teren unui oficia a unei echipe (sau un at jucator) cu permisiunea de a ingriji un jucator accidentat, si care, in schimb, da sfaturi celorlati jucatori, sau se apropie de arbitrii sau jucatorii echipei adverse.

 

ANTRENORI SI  JUCATORI	ARBITRI	DELEGATI  SI  OFICIaI  MASA
Persoana care intra pe teren trebuie sa ajute jucatorul accidentat. Aceasta persoana poate fi tentata sa se foloseasca de acest prilej ca sa critice arbitrii sau adversarul care a fost implicat in incident, dar aceasta este strict interzis.	Atentia arbitrilor trebuie sa fie pentru prevenirea acestor probleme, in situatii in care emotiile pot fi intelese. Orice tendinta catre actiuni interzise trebuie descurajata prin cuvinte si gesturi ferme. Doar daca persoana in cauza ignora mesajele si continua in actiunea sa, aceasta trebuie penaizata.	Rolul mesei este de a se asigura ca pe teren nu intra persoane suplimentare, si sa anunte arbitrii daca totusi aceasta se intampla. Nu este necesar sa se implice direct in incidentele de pe teren, ecceptie facand cazul in care delegatul decide ca arbitrii au nevoie de ajutor. Chiar si atunci, trebuie sa se concentreze pe prevenirea problemelor.

 

16. a fost specificat in mod clar ca daca un jucator paraseste terenul de joc prin afara liniilor spatiului de schimb in scopuri inofensive si fara a-si crea vreun avantaj, aceasta nu trebuie tratata ca si comportare nesportiva sau ca schimbare gresita. De exemplu atunci cand un jucator paraseste terenul pentru a bea apa sau pentru a lua un prosop de pe banca (sau din spatele portii), sau cand un jucator a primit o eliminare de 2min si paraseste terenul prin afara liniilor spatiului de schimb.

 

ANTRENORI SI  JUCATORI	ARBITRI	DELEGATI  SI  OFICIaI  MASA
Jucatorii ar trebui sa incerce sa evite parasirea terenului cand au nevoie de apa, prosop, etc, pentru ca exista riscul ca aceasta sa fie interpretata ca si schimbare gresita.	Arbitrii nu trebuie sa se concentreze asupra acestui tip de actiuni inofensive. De exemplu, daca un jucator eliminat paraseste terenul fara sa protesteze, nu trebuie sa fie aarmat pentru ca jucatorul paraseste terenul prin afara liniilor spatiului de schimb.	Oficiaii de la masa trebuie sa se concentreze asupra cazurilor reae de schimbare gresita. In mod similar, actiunile inocente nu trebuie privite ca si comportari nescortive.

 

17. Sarcina arbitrilor de a supraveghea comportamentul echipelor incepe din momentul sosirii la locul disputarii meciului. Anumite tipuri de comportament care ar fi sanctionate in timpul jocului, trebuie sanctionate si daca se intampla inaintea inceperii meciului. Optiunile arbitrilor sunt avertismentul sau descaificarea. Totusi, in asemenea cazuri, arbitrii nu pot fi intotdeauna siguri persoana in cauza participa la joc. In cazuri extreme, aceasta problema ar putea fi descoperita abia dupa inceperea jocului. In acest caz, sanctiunea poate interveni in acel moment. O descaificare acordata -retroactiv- nu va duce la diminuarea efectivului echipei, pentru ca diminuarea nu s-ar fi produs in cazul in care descaificare ar fi fost acordata inainte de inceperea meciului. Un avertisment pentru un incident petrecut inaintea jocului nu trebuie acordat dupa inceperea meciului, daca jucatorul sau oficiaul a primit deja un cartonas gaben.

 

ANTRENORI SI  JUCATORI	ARBITRI	DELEGATI  SI  OFICIaI  MASA
Sfatul catre jucatorii si oficiaii echipelor este, evident, evitarea confruntarilor inainte de meci, crezand in mod gresit ca aceasta comportare va trece nesanctionata.	Daca arbitrii sunt implicati intr-un incident inainte de meci, ei trebuie sa stabileasca inainte de inceperea meciului daca persona cu care au intrat in conflict este un jucator sau oficia a uneia dintre echipe. Aceasta va face posibila sanctionarea persoanei respective inainte de inceperea jocului. In cazul unei descaificari, echipa ar avea posibilitatea inlocuirii jucatorului respectiv.	Masa nu are un rol important in asemenea situatii. Ei pot doar ajuta arbitrii la identificarea persoanei, daca aceasta a fost descoperita dupa inceperea jocului. Ei trebuie sa se asigure ca regulile speciae sunt respectate: sa nu se acorde un avertisment daca jucatorul/oficiaul a primit deja un cartonas gaben, si o descaificare nu va atrage dupa sine o reducere a efectivului echipei timp de 2min.

 

18. Trebuie retinut faptul ca Regula 15 a fost -remodelata- privind consecintele unor greseli inaintea executarii unei aruncari libere obisnuite, in timpul executiei unei aruncari libere care nu a fost precedata de fluierul de executare a arbitrului si in timpul executiei unei aruncari libere care a fost precedata de fluierul de executare a arbitrului. In ultimul caz, in genera, rezulta o pierdere a posesiei mingii de catre echipa executanta. In celelate cazuri se corecteaza pozitia si se repeta aruncarea.

 

ANTRENORI SI  JUCATORI	ARBITRI	DELEGATI  SI  OFICIaI  MASA
Fiti atenti la fluierul de executare a aruncarii si nu va asumati nici un risc in aceste situatii. In afara aruncarii de incepere, fiti atenti la miscarea dintremomentul fluierului si momentul in care mingea paraseste mana executantului.	Inainte de a lua vreo decizie, amintiti-va daca ati fluierat sau nu. Daca nu ati fluierat dar echipa pierde mingea in urma unei greseli, lasati jocul sa continue.	-

 

19. S-a stabilit ca un jucator care executa o aruncare de la 7 m are dreputl sa stea la o distanta de maxim 1 metru in spatele liniei de 7m, probabil in incercarea de a evita sa cace linia in timpul executiei. Aceasta nu afecteaza pozitia celorlati jucatori.

 

ANTRENORI SI  JUCATORI	ARBITRI	DELEGATI  SI  OFICIaI  MASA
Nu exista margini laterae; executantul trebuie sa ramana in spatele liniei de 1 metru lungime.	Ca si pana acum, fiti atenti la posibila saritura a jucatorului.	-

 

20. Regulile au stabilit clar ca executantul poate atinge din nou mingea dupa executarea unei aruncari de incepere, aruncari de la margine, aruncare libera sau aruncare de 7m, daca mingea a atins bara portii adverse, chiar daca mingea nu a fost atinsa de at jucator. Acest comentariu a lipsit in cazul aruncarii de la poarta. Dupa chestionarea unor portari, aceasta situatie a fost clarificata in asa fel incat portarul poate atinge mingea fara a fi penaizat, in aceasta situatie mai putin obisnuita in care mingea revine la portar din bara portii adverse, in urma unei aruncari de la poarta.

 

21. De-a lungul mai multor ani, 14 jucatori au avut dreptul de a fi inscrisi in raportul de joc in toate competitiile IHF, chiar daca in regulament era trecut un numar de maxim 12 jucatori trecuti in raportul de joc. Multe federatii si-au folosit prerogativele pentru a face aceeasi schimbare pentru competitiile lor interne. Pe bazele unor rezultate pozitive, regulamentul a fost modificat in acest sens, fiind acum trecut in regulament un numar de maxim 14 jucatori inscrisi in raportul de joc.

 

Cu aceasta se incheie comentariile asupra schimbarilor de regulament care vor intrea in vigoare din 1 august 2005. Totusi, exista cateva schimbari care au fost introduse prin explicatii la regulamentul de joc in perioada 2002 - 2004 si nu au fost incluse pana acum in regulamentul de joc. Antrenorii/jucatorii, arbitrii si delegatii/oficiaii de masa trebuie sa cunoasca noile schimbari, dar cateva din acestea sunt comentate mai jos. In acelasi fel, cateva din schimbarile regulamentului produse in 2005 sunt doar schimbari textuae, si nu modificari ae regulilor de joc, dar cateva din ele au ridicat deja semne de intrebare, si vor primi raspuns in ceea ce urmeaza.

 

22. Incepand cu 2001, cand a fost redefinita aruncarea de poarta a fost modificata pentru a include si cazurile cand portarul prinde mingea in propriul spatiu de poarta, a fost accentuat faptul ca mingea nu este considerata -in joc- atata timp cat portarul tine mingea in propriul spatiu de poarta. Mingea se afla in posesia echipei portarului, si nu-i este permis atui jucator sa o atinga. Aceasta ultima propozitie este vaabila si in cazul in care mingea sta sau se rostogoleste in spatiul de poarta. Totusi, in acest caz, mingea se considera a fi -in joc-. In genera, aceasta nu are o mare importanta practica. Totusi, are o mare importanta daca echipa portarului comite o infractiune exact in acel moment. Atunci cand mingea nu se afla -in joc-, meciul se reia cu o aruncare de la poarta, dar daca mingea se afla -in joc- infractiunea comisa va duce la pierderea posesiei mingii, in genera se va acorda o aruncare libera pentru adversari.

 

ANTRENORI SI  JUCATORI	ARBITRI	DELEGATI  SI  OFICIaI  MASA
-	Daca se aude fluierul mesei pentru o schimbare gresita a echipei portarului, arbitrii trebuie sa decida daca in momentul fluierului mingea se afla -in joc- sau nu, pentru a sti cum sa reia jocul. Acest lucru este vaabil si daca arbitrul semnaizeaza fluiera din cauza unei comportari nesportive a unui coechipier a portarului.	Atunci cand oficiaii de la masa intrerup jocul, ei trebuie sa ajute arbitrii, cunoscand exact pozitia mingii (pe podea sau in mainile portarului) in momentul fluierului.

 

23. Nu este o interpretare noua, dar a fost clarificat ce se intampla in cazul unei eliminari definitive in urma unei loviri, atunci cand jucatorul primise deja o eliminare de 2min sau a cauzat o reducere a efectivului echipei sae cu un jucator timp de 2min. in aceste cazuri, eliminarea si reducerea efectivului echipei este -incorporata- in eliminarea definitiva, si echipa va juca restul timpului de joc cu un jucator mai putin pe teren.

 

ANTRENORI SI  JUCATORI	ARBITRI	DELEGATI  SI  OFICIaI  MASA
-	Arbitrii trebuie sa-si dea seama ca efectul oricarei ate sanctiuni anterioare dispare.	Sanctiunile disciplinare anterioare raman inscrise in raportul de joc, dar timpul de eliminare de pe tabela sau biletelul cu timpul de eliminare a jucatorului trebuie schimbat, in asa fel incat sa scrie -un jucator mai putin pe teren pentru restul timpului de joc-.

 

24. A fost intotdeauna permis sa joci mingea stand intins pe teren, in pozitia -sezut- sau in genunchi. Totusi, cerinta pentru executarea unei aruncari libere, -jucatorul trebuie sa aiba o parte a piciorului in contact cu solul- a cauzat incertitudini in sensul in care o aruncare libera ar putea fi executata de catre un jucator intins, asezat sau care sta in genunchi pe sol. Raspunsul este ca nu exista in regulament nimic care sa impiedice acest lucru, atata timp cat conditia din citat este indeplinita. Aceasta este situatia in care un jucator, in urma unui fault, este intins pe teren si are posibilitatea de a executa aruncarea libera mai repede din acea pozitie decat daca s-ar ridica in picioare. Aceasta este in spiritul regulamentului.

 

ANTRENORI SI  JUCATORI	ARBITRI	DELEGATI  SI  OFICIaI  MASA
Aceasta oportunitate ar trebui folosita doar atunci cand jucatorul este deja intins pe sol. Daca un jucator ar avea ideea de a executa o aruncare de la 7m intins pe podea, acesta va fi pedepsit pentru comportare nesportiva.	Aceste faze se intampla in mod norma foarte repede, si arbitrii ar trebui sa se asigure doar ca jucatorul este plasat in locul in care s-a produs faultul, si ca acel jucator mentine contactul cu solul.	-

 

25. Trebuie sa existe certitudinea ca spectatorii nu pot interveni in joc cu fluiere. La fel, o echipa nu trebuie penaizata de un caz de -forta majora- (de exemplu o intrerupere de curent) antr-un moment critic. In consecinta, daca jocul este intrerupt din una din aceste cauze externe sau sa distruga o sansa clara de gol, regula 14:1c a fost extinsa pentru a permite arbitrului sa acorde o aruncare de la 7m.

      Totusi, si in situatiile inverse se procedeaza la fel, adica daca un aparator este pacait de un fluier venit din exteriorul terenului, jocul trebuie oprit daca urma o situatie clara de gol care nu ar fi existat daca jucatorul nu s-ar fi oprit. Atacantii si aparatorii trebuie tratati ega.

 

ANTRENORI SI  JUCATORI	ARBITRI	DELEGATI  SI  OFICIaI  MASA
-	Arbitrii trebuie sa fie convinsi de existenta unei situatii clare de gol, tinand cont de pozitia tuturor jucatorilor. Daca se aude un sunet din exteriorul terenului, jucatorului trebuie sa i se acorde avantajul de care ar fi beneficiat daca nu s-ar fi oprit din miscare.	Oficiaii de la masa trebuie sa ajute arbitrii cu observatiile proprii in cazurile cand arbitrii nu au auzit clar semnaul care l-a facut pe jucator sa se opreasca.

 

26. Oficiaul unei echipe sau jucatorul poate parasi spatiul de schimb inaintea terminarii jocului, fara a cere nimanui permisiunea. Totusi, daca ia loc intre spectatori sau oriunde atundeva, nu inseamna ca acea persoana nu se afla -sub controlul- arbitrilor. Orice comportare nesportiva poate fi sanctionata. De asemenea, un oficia a unei echipe pierde dreptul de a-si conduce  echipa in momentul cand paraseste spatiul de schimb.

 

ANTRENORI SI  JUCATORI	ARBITRI	DELEGATI  SI  OFICIaI  MASA
Oficiaii si jucatorii unei echipe trebuie sa evite parasirea spatiului de schimb. Un jucator care nu mai poate participa la joc poate dori sa stea in ata parte, dar orice comportare nesportiva la plecarea sa sau in noul loc in care va sta trebuie evitata.	Arbitrii trebuie sa se implice doar daca o persoana care este un oficia a echipei incearca sa-si conduca echipa dintr-o pozitie gresita sau daca oficiaul sau jucatorul se comporta nesportiv oriunde s-ar afla. In aceste cazuri, arbitrii pot chema persoana respectiva in spatiul de schimb pentru a fi penaizat.	Delegatul si oficiaii de la masa trebuie sa incerce sa vada daca cineva isi schimba pozitia, pentru a ajuta arbitrii si de a-i anunta de comportanentele nesportive ae acestora. Daca responsabilul acelei echipe nu poate rezolva aceasta problema, arbitrii trebuie informati.

 

27. Jucatorii nu pot folosi zona din jurul terenului pentru a castiga avantaje tactice. Un jucator nu are voie sa aerge in afara liniei de margine a terenului pentru a avea loc sa treaca in dribling de un adversar aflat la linia de margine. Aceasta faza se termina cu acordarea unei aruncari libere impotriva echipei jucatorului care a depasit linia de margine. Un jucator nu poate sta in afara liniei de margine in asteptarea mingii, pentru a avea mai mult spatiu pentru a accelera. In acest caz jucatorului i se va spune sa se intoarca pe terenul de joc. Daca acesta refuza sau repeta acest comportament, se va acorda aruncare libera impotriva echipei lui.

 

ANTRENORI SI  JUCATORI	ARBITRI	DELEGATI  SI  OFICIaI  MASA
Este o mare diferenta intre, pe de o parte,  parasirea -inofensiva- a terenului de joc (vezi pct. 16) sau imposibilitatea de a se opri pe loc, si, pe de ata parte, parasirea spatiului de joc in mod intentionat. Fiti atenti la pozitia fata de linia de margine pentru a preveni evntuaele probleme. Ascultati indicatiile arbitrilor.	Trebuie facuta diferenta intre situatiile cand jucatorul nu se poate opri fara sa depaseasca linia de margine, si o depasire intentionata a liniei de margine sau asteptarea mingii in afara terenului de joc. In ultimul caz, folositi semne energice cu mana (sau avertizare verbaa) ca sa va asigurati ca jucatorul va vede si intelege. Se pune accentul pe prevenire.	-

 

28. In ultimii ani au fost introduse unele clarificari privind folosirea presemnaizarii jocului pasiv. Presemnaizarea trebuie aratata (chiar si dupa aruncari libere acordate echipei aflate in posesia mingii) pana la incheierea atacului sau pana cand presemnaizarea nu mai este vaabila. Presemnaizarea nu mai este vaabila in cazul unei sanctiuni progresive impotriva unui jucator sau oficia a echipei in aparare, sau daca mingea atinge portarul sau barele portii adverse. In aceste cazuri, echipei aflate in posesia mingii i se acorda sansa reconstructiei unui atac.

S-a accentuat faptul ca intarzierea unei aruncari libere obisnuite trebuie privita ca si joc pasiv. Aceasta se refera la intarzieri in executarea unei aruncari de incepere, aruncari de la poarta sau a unei aruncari libere. Prima comportare de acest fel conduce la o atentionare din partea arbitrilor, dar urmatoarele comportari de acest fel vor duce direct la aratarea presemnaizarii de joc pasiv. Exceptie face cazul in care timpul de joc (sau rezultatul) este de asa natura incat, in loc de o atentionare sau aratare a presemnaizarii de joc pasiv, este mai urgenta acordarea unui time-out.

 

ANTRENORI SI  JUCATORI	ARBITRI	DELEGATI  SI  OFICIaI  MASA
Fiti atenti la presemnaizarea de joc pasiv in asa fel incat sa o puteti folosi in avantajul vostru atat in aparare cat si in atac. Sa nu credeti ca o aruncare de incepere sau o aruncare libera este o ocazie de a pierde timp fara nici un risc. O presemnaizare imediata de joc pasiv va pune sub o mare presiune.	Fiti atenti si reactionati prin lasarea bratului jos in situatiile cand presemnaizarea de joc pasiv nu mai este vaabila, si asigurati-va ca echipa primeste o noua sansa de a reconstrui atacul. Cand va pregatiti sa fluierati dupa ce ati aratat presemnaizarea de joc pasiv, aveti grija sa aegeti momentul potrivit; nu fluierati aruncarea libera exact cand echipa arunca, in cele din urma, la poarta.... Amintiti-va sa acordati time-out in loc de gesturi pentru grabirea executarii aruncarii, sau in loc de presemnaizarea de joc pasiv, pentru o intarziere    intr-un moment in care fiecare secunda conteaza, in genera la finaul unui meci echilibrat.	Fiti pregatiti pentru tactica devenita comuna de a cere un time-out de echipa atunci cand se arata presemnaizarea pentru joc pasiv. Aveti in vedere faptul ca acesta este timpul cel mai probabil pentru o aruncare la poarta prin surprindere, care se poate intampla chiar inainte primirii -cartonasului verde-. Fiti sigur cine are posesia mingii in momentul cand fluierati.

 

 

COMUNICAT NR. 1/2005

In atentia arbitrilor, antrenorilor, profesorilor cu speciaitatea handba

 

Basle, 1 April 2005

Rules Changes

Effective August 1, 2005

 

Dear Friends in Handbal,

 

Below are the 12 substantive changes in the rules that the IHF Council has approved. They will take effect through the new rule book effective August 1, 2005.

In addition, severa new interpretations were announced and given officia status during the period 2002-04. They are aready part of the current rules, but will now be incorporated into the rule book for the first time. The third type of changes are of an editoria nature: minor clarifications or improvements in the rules text, reorganizing of text in certain rules to make the sequencing or the overview of the rules more logica, and minor changes in the wording to improve the clarity and understanding.

 

Basel, 1.04.2005

Schimbari ae Regulamentului de Joc

Efective de la 1.08.2005

 

Dragi prieteni,

 

Mai jos sunt cele 12 schimbari importante ae Regulamentului de Joc, pe care, Congresul IHF le-a aprobat. Acestea vor deveni efective, prin noua carte a Regulilor de joc, care intra in vigoare de la 1.08.2005.

Suplimentar, au fost anuntate cateva interpretari noi, carora li s-a dat un statut oficia in perioada 2002-2004. Acestea sunt deja parti ae regulamentului actua, dar vor fi acum incluse, pentru prima data, in cartea cu regulile de joc.

a treilea tip de schimbari sunt de natura editoriaa: mici clarificari sau imbunatatiri in textul regulilor, reorganizarea textului la anumite reguli pentru a face secventa sau aspectul regulilor mai logica, si schimbari minore in vocabular pentru a imbunatati claritatea si intelesul.

 

1. If a free-throw is to be executed at the end of a haf of the game (or an overtime period), there are no player substitutions alowed, with the exception of one player for the throwing team; moreover, the teammates of the thrower must be positioned at least 3 meters away.

 

The objective is to speed up the execution of such free-throws, and to avoid having a cluster of players from the throwing team trying to -camouflage- the execution. As before, only the players of the defending team are alowed inside their 9-meter line. For a free-throw taken from a longer distance, the referees must be aert to illega action if players from both teams try to -fight- for positions at the 3-meter distance.

 

1. Daca se executa o aruncare libera la sfarsitul reprizei sau a meciului (sau a unei prelungiri), nu se mai permit schimbari de jucator, cu exceptia unui singur jucator de la echipa care executa aruncarea; mai mult decat atat, coechipierii jucatorului care executa aruncarea trebuie sa se pozitioneze la cel putin 3 metri de acesta.

 

Obiectivul este de a grabi executarea acestor aruncari libere, si de a evita formarea unei -gramezi- formate din jucatorii echipei care executa aruncarea, cu scopul de a -camufla- executia. Ca si inainte numai jucatorii echipei in aparare au voie sa se gaseasca intre linia de 7 si cea de 9 metri. Pentru o aruncare ce se executa de la o distanta mai mare, arbitri trebuie sa fie atenti la orice actiune neregulamentara sau nesportiva, daca jucatorii ambelor echipe se lupta pentru o pozitie la distanta de 3 metri.

 

2. It is no longer obligatory for the referees to give a time-out when awarding a 7-meter-throw.

 

This change was initiated by the IHF Council after pressure from television and others having concern about the overal length of the game. Instead of the obligatory time-out, the referees are expected to use their judgment and give a time-out only if there is a substantia delay prior to the 7-meter execution (for instance, if there is a substitution of the goakeeper or the thrower), and the loss of time would be unfair to one of the teams. . As usua, the result in the game, the time remaining, and the fact that one of the teams may have a player serving a 2-minute suspension, are factors that enter into the judgment of the referees. In cases of doubt, the advice would be to decide to give a time-out.

 

2. Nu mai este obligatoriu sa se acorde time-out cand se acorda o aruncare de la 7 metri.

 

Aceasta schimbare a fost initiata de Congresul IHF la presiunea televiziunilor si a atora, care sunt ingrijorati de lungimea timpului in care se desfasoara un joc. In loc de a fi obligatoriu time-out, se asteapta ca arbitrii, folosindu-si judecata sa acorde time-out numai daca exista o intarziere importanta inaintea executarii aruncarii de la 7 metri (de ex. schimbarea aruncatorului sau a portarului), iar pierderea de timp ar fi incorecta pentru una dintre echipe. Ca de obicei, rezultatul meciului, timpul de joc ramas, elimiarea (eliminarile) dintr-o echipa sunt factori care trebuie sa intre in judecata arbitrilor. In caz de indoieli se recomanda sa se acorde time-out.

 

3. When the timekeeper (or the delegate) whistles, normaly for a team time-out or a faulty substitution, the officia clock is to be stopped simultaneously, without waiting for any signa or confirmation from the referees.

 

The objective is to avoid situations where the referees do not hear the signa from the table, and the clock continues running even though any action after the whistle from the table is invaid. It should be noted that this new rule in these situations effectively gives the authority over the playing time to the timekeeper/delegate, instead of the referees who are otherwise aways having the fina word. In these situations, the referees could only intervene if they, for instance, observed that in fact the officia clock was not stopped exactly at the moment of the whistle. Conversely, if the referees did not hear the whistle, they must get help from the timekeeper/delegate to determine what the situation was on the court at the time of the whistle.

 

3. Cand cronometrorul (s-au delegatul / inspectorul) fluiera pentru un time-out de echipa sau o schimbare gresita, cronometrul officia trebuie sa fie oprit simultan (imediat), fara a mai astepta un semna sau o conformare de la arbitri.

 

Obiectivul este de a evita situatiile in care arbitri nu aud semnaul de la masa, si cronometrul continua sa mearga, desi dupa fluierul de la masa orice actiune este nevaida. Trebuie notat, ca, aceasta noua regula da efectiv autoritate, in aceste situatii, asupra timpului de joc, cronometrorului / delegatului (inspectorului), in locul arbitrului, care in mod norma are intotdeauna ultimul cuvant. In aceste situatii, arbitri pot interveni, numai daca observa ca nu s-a oprit cronimetrul exact in momentul fluierului. Daca arbitri nu aud fluierul de la masa ei trebuie ajutati de catre cronometror / delegat - inspector pentru a determina care era situatia pe terenul de joc in momentul fluierului.

 

4. It has been decided to change the maximum number of players on a team from 12 to 14.

 

This change does not require much explanation. 14 players were aready alowed in IHF events in recent years, and many nationa federations had aready experimented with this rule change for some time. It is on the basis of the generaly positive experience that the basic rule is now being changed.

 

4. S-a decis sa se schimbe numarul maxim de jucatori ai unei echipe de la 12 la 14.

 

Aceasta schimbare nu necesita prea multa explicatie. 14 jucatori au fost deja permisi la competitiile IHF din ultimii ani, iar mai multe federatii nationae au experimentat deja aceasta schimbare de regulament, de mai mult timp. Pe baza acestei experiente genera pozitiva se bazeaza schimbarea acestei reguli de baza.

 

5. If a player not included in the scoresheet enters the court, this now means that the -responsible team officia- receives a progressive punishment, in anaogy with punishment for unsportsmanlike conduct.

 

Traditionaly, the entering player was disquaified. This was not seen as a reasonable punishment for an administrative mistake and it is aso important to punish the person who should realy be responsible for preventing the mistake. The same thing applies if

the -responsible team officia- does not ensure that only the registered team officias and the participating players are in the substitution area.

 

5. Daca un jucator care nu este inscris pe raportul de joc patrunde pe teren, acum -responsabilul officia de echipa- primeste o sanctiune progresiva, in anaogie cu sanctiunea pentru comportare nesportiva.

 

Traditiona, jucatorul care intra pe teren fara a avea drept de joc, era descaificat. Aceasta sanctiune nu a fost vazuta ca o pedeapsa rezonabila pentru o greseaa administrativa si este deasemenea important sa fie sanctionata persoana care ar trebui sa fie cu adevarat responsabila pentru prevenirea greselii. Acelasi lucru se aplica daca -responsabilul oficia de echipa- nu se asigura ca numai oficiaii de echipa si jucatorii inregistrati se gasesc in zona de schimb.

 

6. Visible body piercing can be alowed, but only if it can be safely taped over in the same way as a flat ring or smal earring.

 

Body-piercing has gradualy become a specific concern in the context of -dangerous objects-. The focus is on piercing that could be dangerous to another player, i.e., not those inside the mouth or under the clothing. Visible piercing must never be alowed if it is not taped over.

 

6. Body-piercing-ul vizibil poate fi permis, numai daca poate fi, cu siguranta, acoperit, in acelasi fel ca inelele plate sau cerceii mici.

 

Body-piercing-ul a devenit gradua de interes in contextul -obiectelor periculoase-. Focaizarea este pe body-piercing-ul care poate fi periculos pentru un at jucator, de ex. nu asupra celor din gura sau sub echipament. Piercing-ul vizibil nu trebuie permis niciodata daca nu este acoperit.

 

7. Entering of the goa-area (including touching the bal in the goa-area) by an opponent of the goakeeper-s team, will now cause a restart through a goakeeper-throw, i.e., the goakeeper can execute the throw from any place inside the goa area.

 

Situations where an attacker has entered the goa-area and caused a free-throw for the opponents have caused undesirable delays and corrections, as the goakeeper normaly has the bal in the goa-area but must move to a specific area outside the goa-area to execute the free-throw. It is important to note that al the flexibility that goes with a goakeeper-throw applies, compared with the more strict execution rules for a free-throw. (There is no provision for having the restart done as a free-throw, if the bal happens to be outside the goa-area at the time of the whistle; the restart is aways through a goakeeper-throw).

 

7. Patrunderea in spatiul de poarta (inclusiv atingerea mingii in spatiul de poarta) de catre un adversar a echipei portarului, nu va determina o reluare a jocului cu aruncare libera, de ex. poartarul poate executa aruncarea din orice loc din interiorul spatiului de poarta.

 

Situatii in care un atacant patruns in spatia de poarta a determinat o aruncare libera pentru adversari au provocat intarzieri si corectii nedorite, deoarece portarul care avea mingea in spatia de poarta a trebuit sa se mute in afara spatiului de poarta, intr-o anumita zona de unde sa execute aruncarea libera. Este important sa se observe ca se aplica toata flexibilitatea ce se acorda unei aruncari de la poarta, in comparatie cu regulile mult mai stricte pentru aruncarea libera. (Nu exista motive sa se reia jocul cu aruncare libera, daca mingea se intampla sa fie in afara spatiului de poarta in momentul fluierului; reluarea jocului se face intotdeauna cu aruncare de la poarta).

 

8. The focus of the rule regarding dangerous actions leading to disquaification has tended to be on very forceful and violent actions. A clarification will now be inserted to emphasize that an action involving a relatively smal impact can aso be very dangerous, if it comes at the moment when the opponent is defenseless.

 

The experience has increasingly been that injury results from relatively minor body contact, if the guilty player takes such action when the opponent, for instance, is jumping or running a counterattack, or more generaly cannot anticipate the action and defend himself. Referees must take care to include these situations among those that should lead to disquaification.

 

8. Atentia asupra regulei privind actiunile periculoase, care conduc la descaificare, a fost intotdeauna spre cele foarte in forta si violente. O clarificare va fi introdusa acum pentru a sublinia ca o actiune care implica un impact relativ mic poate fi deasemenea foarte periculoasa, daca se produce intr-un moment in care adversarul nu se poate apara.

 

Experienta a aratat ca au rezultat accidentari ca urmare a unor contacte corporae minore, daca jucatorul vinovat actioneaza atunci cand adversarul, de ex. este in saritura sau aearga pe contra-atac, sau mult mai genera nu poate anticipa actiunea respective si nu poate sa se apere. Arbitri trebuie sa aibe grija sa includa aceste situatii intre cele care trebuie sa conduca la descaificare.

9. If the bal hits the ceiling or an object attached to the ceiling above the court, the restart shal be through a throw-in for the opponents of the team that last touched the bal. The throw-in is taken from the nearest point on the nearest side-line, in relation to the point where the bal hit the ceiling.

 

In 2001 the rules were changed so that a free-throw would be the norma way of restarting the game after the bal has hit the ceiling. The experience with that rules change has shown that unintended and unfair positiona advantages can arise. A throw-in gives a more correct opportunity for the now defending team to take up position.

 

9. Daca mingea atinge tavanul sau un obiect atasat de tavan, deasupra terenului de joc, jocul trebuie reluat cu o aruncare de la margine pentru echipa care nu a atins ultima mingea. Aruncarea de la margine trebuie executata de la cel mai apropiat punct de pe linia de margine fata de locul in care mingea a atins tavanul.

In 2001 regula a fost schimbata astfel incat aruncarea libera sa fie modul de reluare a jocului cand mingea atinge tavanul. Experienta a aratat ca pot apare avantaje de pozitie neintentionate sau incorecte. Aruncarea de la margine da acum posibilitatea mai corecta pentru echipa in aparare sa-si ocupe pozitia.

10. Following the execution of a goakeeper-throw, the throwing player is alowed to touch the bal again after it has rebounded from the goa of the opponents.

 

This change is simply undertaken to correct an omission in the rules. The corresponding rule has existed in the case of the free-throw, 7-meter-throw, throw-in and throw-off, and the intention has aways been that the same should apply to the goakeeper-throw, but this has not been clear from the rules.

 

10. Dupa executarea aruncarii de la poarta, executantul are dreptul sa atinga mingea si dupa ce aceasta a tins barele portii adverse.

 

Aceasta schimbare vine sa corecteze o omisiune in regula. Aceasta corespunde regulii care exista deja in cazul aruncarii libere, de la 7 metri, de incepere si intentia a fost ca aceeasi regula sa se aplice si in cazul aruncarii de la poarta, dar acest lucru nu a reiesit clar din regula.

11. 2-minute suspensions (and aso exclusions) can now be given with respect to infringements during haf-time breaks and other intermissions (e.g., before and between overtime periods). Specia rules have aso been inserted to address violations during tie-breakers, such as 7-meter throwing following overtime.

 

A number of years ago, when the rules regarding 2-minute suspensions and exclusions for infringements outside the playing court were changed, it was overlooked that the rules should, as a matter of consistency, be extended to cover violations aso during haf-time breaks and other intermissions. Currently, the next step after a -yellow card- is a disquaification, something which is not considered desirable.

 

11. O eliminare de 2 minute ( si o eliminare definitiva) se poate acorda fata de actiuni intreprinse in afara terenului de joc in pauze sau ate intreruperi (ex. inainte si intre prelungiri). Reguli speciae au fost introduse fata de incacari ae regulamentului de joc in timpul trelungirilor sau a aruncarilor de la 7 metri de dupa prelungiri.

 

Cu cativa ani in urma, cand regula cu privire la eliminarea de 2 minute si eliminarea definitive pentru incacari ae regulamentului de joc in afara terenului de joc a fost schimbatas-a considerat ca regula, ca o chestiune de principiu, trebuie extinsa pentru a acoperi incacari ae regulamentului de joc in timpul pauzei si a ator intreruperi. Acum dupa -cartonasul gaben- urmeaza -descaificarea-, ceea ce nu este de dorit.

 

12. A disquaification during the last minute of a game, where the offending team is ruthlessly trying to prevent that the opponents obtain a -clear scoring chance- (as defined under Rule 14) or at least a good position for a shot on goa, when the potentia goa would have been decisive (winning, tying, or gaining the necessary goa difference), must be reported by the referees after the game, so that the responsible authorities can take further action against the guilty player.

 

There is a clear and unfortunate tendency that players act very cynicaly in the situation just described. They simply -take out- the opponent, with any means necessary to take away the fina chance, in the knowledge that preventing a goa is important whereas receiving a disquaification is not important at that late stage. However, if the standard procedure is to report the player, so that there is an expectation of a suspension for some matches, then this could have a deterring effect, something that would be very important for the image of fair play and ethics in our sport.

 

12. O descaificare in ultimele minute ae jocului, cand echipa in cauza incearca din rasputeri sa se opuna ca adversarii sa fructifice -o sansa clara de gol-, asa cum este ea definite in Regula 14), sau sa obtina o pozitie buna pentru o aruncare la poarta, atunci cand golul posibil ar fi decisive (castigare, ega, sa obtinerea unei diferente de goluri necesara), trebuie explicata prin -raport suplimentar- de catre arbitri dupa joc astfel incat organelle interesate sa poata lua pozitie impotriva jucatorului in cauza.

 

Apare o tendinta foarte clara din partea jucatorilor de a actiona foarte cinic, in situatia descrisa mai sus. Ei impiedica adversarul -cu orice mijloace- sa-si vaorifice sansa de fina, in ideea ca a preveni primirea unui gol este mai importanta iar primirea unei descaificari fara urmari ulterioare nu este importanta. Totusi, daca procedura standard este de a raporta jucatorul vinovat, astfel incat este de asteptat o suspendare de cateva meciuri, aceasta poate avea un efect de prevenire, ceea ce ar fi foarte important pentru imaginea fair-play-ului si a eticii in sportul nostru.

 

 

 

Regulamente Informatii Istoria Jocului